Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ii transmite procurorului general Augustin Lazar ca nu este de competenta CSM sa stabileasca daca pot fi trimise sau nu Comisiei parlamentare de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009 documentele solicitate de comisie si pe care Ministerul Public a refuzat sa le transmita. De asemenea, CSM a stabilit ca in acest caz nu se impune sa sesizeze Curtea Constitutionala.
Purtatorul de cuvant al CSM, Stefan Lucaciu, a declarat, luni, pentru News.ro ca solicitarea procurorului general nu este de competenta institutiei.
"Consiliul Superior al Magistraturii a analizat atat solicitarea formulata prin adresa nr.1792/C/2017, emisa de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cat si punctul de vedere referitor la aceleasi aspecte, cuprins in adresa nr.4C-30/88 din 4 august 2017, transmisa de Parlamentul Romaniei – Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului electoral. Prin raspunsurile comunicate celor doua institutii publice, tinand cont de prevederile constitutionale si legale in vigoare, Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat ca solicitarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie referitoare exprimarea unei opinii de catre Consiliul Superior al Magistraturii, in exercitarea atributiei sale de garant al independentei justitiei, cu privire la legalitatea transmiterii de copii de pe documentele din dosare penale, la solicitarea unei comisii parlamentare de ancheta, presupune interpretarea unor dispozitii legale, altele decat cele ce privesc organizarea sistemului judiciar, ceea ce ar determina o extindere excesiva a instrumentelor juridice prin care se realizeaza apararea independentei sistemului judiciar, cu atat mai mult cu cat dosarul solicitat a fost deja solutionat de organul judiciar", arata Consiliul Superior al Magistraturii intr-un comunicat de presa, scrie News.ro.
Citeste si:
De asemenea, CSM ii transmite procurorului general Augustin Lazar ca nu s-a constatat existenta unui conflict institutional intre Parlament si Parchet, astfel ca nu se impune sesizarea CCR.
"Totodata, valorificand jurisprudenta Curtii Constitutionale, Consiliul Superior al Magistaturii a considerat ca solicitarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie referitoare la oportunitatea sesizarii Curtii Constitutionale cu o cerere de constatare a unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul Romaniei, nu intruneste cerintele legale pentru a i se putea da curs, atata vreme cat nu s-au invocat incalcari ale unor competente de ordin constitutional, nu a fost reclamata neindeplinirea unor acte privind obligatii ce deriva din dispozitiile Constitutiei si nici nu s-a creat vreun blocaj institutional, activitatea parchetelor nefiind perturbata in nici un mod prin solicitarea adresata de comisia de ancheta constituita la nivelul Parlamentului Romaniei", mai arata CSM.
Citeste si:
In urma cu o saptamana, procurorul general Augustin Lazar a transmis o sesizare presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, solicitand ca CSM sa spuna daca poate fi trimis Comisiei parlamentare de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009, in copie, dosarul in care s-a dispus o solutie de clasare care vizeaza infractiuni pentru care nu s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale. De asemenea, procurorul general a cerut CSM sa analizeze posibilitatea sesizarii Curtii Constitutionale privind un posibil conflict juridic intre Parlament si autoritatea judecatoreasca.
“Demersul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este intemeiat pe dispozitiile art. 133 alin. 1 din Constitutia Romaniei, potrivit carora Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei. (...) este solicitat punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la faptul daca poate fi trimis Comisiei Parlamentare, in copie, un dosar in care s-a dispus o solutie de clasare ce vizeaza infractiuni pentru care nu s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale”, spunea Parchetul instantei supreme.
Citeste si:
Vineri, Comisia de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009 a inaintat CSM o scrisoare prin care solicita respingerea cererilor formulate de Ministerul Public, pe tema documentelor solicitate de comisie si pe care procurorul sef Augustin Lazar a refuzat sa le transmita, printre care sesizarea Curtii Constitutionale si oferirea de clarificari din partea CSM.
"Domnul Procuror General Augustin Lazar a refuzat solicitarea comisiei si a emis doua postari pe Facebook si un comunicat al PICCJ din care am aflat ca a solicitat CSM: a) sa-si exercite rolul de garant al independentei justitiei; b) sa sesizeze CCR cu un conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea legiuitoare si autoritatea judecatoreasca; c) sa ii fie clarificat „daca poate fi trimis comisiei parlamentare, in copie, un dosar in care s-a dispus o solutie de clasare ce vizeaza infractiuni pentru care nu s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale”, se preciza intr-un comunicat al Comisiei.
Citeste si:
Presedintele forului, Oana Florea, afirma ca aceasta comisie "nu a incalcat independenta procurorilor" prin solicitarea de documente si spune ca "nu exista un conflict juridic de natura constitutionala, in sensul celor aratate de domnul procuror general, deoarece comisia parlamentara a actionat in limitele prerogativelor constitutionale, nu si-a arogat drepturi si competente ale autoritatii judecatoresti si nu a creat niciun fel de conflict juridic prin solicitarea sa".
"CSM nu are in atributii interpretarea normelor legale, acestea fiind atributia Parlamentului, conform art.69 alin.(1) din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative", se mai arata in comunicat.
In 27 iunie, Parchetul instantei supreme a anuntat ca a clasat dosarul “Alegerile din 2009”. "Procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus clasarea cauzei intrucat - din coroborarea probelor administrate - s-a stabilit ca nu s-a decelat niciun element/indiciu de natura sa conduca la presupunerea rezonabila ca s-ar fi incercat/initiat de catre persoanele nominalizate acte/actiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal, respectiv ce ar contura textul incriminator al infractiunii de abuz in serviciu si al infractiunii de falsificarea documentelor si evidentelor electorale”, anunta Parchetul General.
Citeste si:
Comisia parlamentara de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009 a solicitat in 11 iulie Parchetului instantei supreme dosarul deschis si clasat, in urma afirmatiilor lui Dan Andronic.
Trei zile mai tarziu, Parchetul instantei supreme a anuntat Comisia parlamentara de ancheta ca nu poate da curs solicitarii acesteia de a-i fi transmis in copie dosarul referitor la scrutin, invocand prevederi constitutionale, decizii ale CCR, dar si faptul ca activitatea unei comisii de ancheta parlamentara si o ancheta judiciara nu pot interfera. Parchetul a invocat si decizii ale Curtii Constitutionale, conform carora "in lipsa unor raporturi de drept constitutional, documentele detinute de alte autoritati publice decat Guvernul si organele administratiei publice - chiar si in situatia in care acestea sunt considerate mijloace de proba necesare activitatii Comisiei parlamentare - nu pot fi transmise acesteia".
Citeste si:
In 24 aprilie, procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) au inceput urmarirea penala in rem, in dosarul privind alegerile prezidentiale din 2009, pentru infractiunile de abuz in serviciu prevazut de articolul 297 alineatul 1, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal (respectiv articolul 248 raportat la articolul 248 indice 1 din vechiul Cod penal) si falsificarea documentelor si evidentelor electorale, fapta prevazuta de articolul 391 alineatele 3 si 4 din Codul penal, cu aplicarea articolului 5 din Codul penal (fost articol 62 alineatele 3 si 4 din Legea 370/2004 pentru alegerea presedintelui Romaniei, modificata si republicata). In 27 iunie, dosarul a fost clasat, insa parlamentarii din Comisia de Ancheta au insistat sa li se trimita o copie a acestuia.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
