Romania se confrunta cu o criza politica fara precedent in ultimii 28 de ani, Partidul Social Democrat aruncand tara in haos pe multiple planuri – fiscal, social, politic. Climatul de instabilitate acuta ar putea fi taxat de presedinte prin refuzul numirii candidatilor propusi de majoritate pentru fotoliul de premier. Ce ar putea urma?
Suspendarea presedintelui
Articolul 95 din Constitutia Romaniei prevede ca presedintele poate fi suspendat „ in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei”.
Parlamentul poate sa il suspende pe Presedinte pe o perioada limitata pana la organizarea unui referendum, Constitutia nepermitand ca reprezentatii din Parlament sa ia o decizie definitiva referitoare la persoana ce ocupa institutia Presedintelui.
Intreaga structura constitutionala indica faptul ca mecanismul suspendarii este unul exceptional. Aceeasi concluzie deriva si din interpretarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, care, pin Avizul Consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007, constata ca “nu orice fapta de incalcare a prevederilor Constitutiei poate justifica suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, ci numai “fapte grave”, cu intelesul complex pe care aceasta notiune il are in stiinta si practica dreptului”. Printre aceste “fapte grave”, jurisprudenta Curtii enumera acte prin care Presedintele Romaniei ar impiedica functionarea autoritatilor publice, ar tulbura ordinea constitutionala ori ar urmari schimbarea ordinii constitutionale.
Citeste si:
Pentru ce motive poate fi suspendat presedintele?
I. Uzurparea de catre Presedinte a rolului Primului - ministru
Primul motiv pentru solicitarea suspendarii Presedintelui este “uzurparea” de catre acesta a rolului Prim-ministrului si substituirea in atributiile constitutionale ale Guvernului. Acest motiv, si justificarea aferenta, denota o neintelege de baza a regimului constitutional semiprezidential al Romaniei.
Implicarea Presedintelui in politicile Guvernului este reala, insa, sub regimul actualei Constitutii, este perfect constitutionala. Raspunzand unei imputari identice in 2007, Curtea a stabilit in Avizul Consultativ dat atunci, ca Presedintelui “nu i se interzice sa pastreze legaturi cu partidul care l-a sustinut in alegeri sau cu alte partide politice. O asemenea interdictie nici nu ar fi in spiritul Constitutiei, in conditiile in care Presedintele Romaniei este ales in functie prin sufragiu universal, pe baza unui program politic, si are fata de electorat datoria sa actioneze pentru indeplinirea acestui program” (pct. 3.2. din Avizul Consultativ nr. 1/ 2007).
Citeste si:
II. Incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor
Acest cap de acuzare este justificat, in solicitarea de suspendare, prin declaratiile Presedintelui privitoare la masurile de austeritate. In opinia semnatarilor acestei solicitari, Presedintele a incalcat prin aceste declaratii drepturi fundamentale precum dreptul la pensie.
III. Incalcarea principiului separatiei puterilor in stat si a independentei justitiei
Acuzele aduse Presedintelui sunt extrem de grave si intra, in opinia semnatarilor solicitarii de suspendare, in “sfera penalului”. In ce priveste principiul separatiei puterilor in stat, principala acuza este ca acesta a “cerut Guvernului sa legifereze practic fara Parlament”. Practica guvernarii prin ordonante de urgenta are, intr-adevar, un impact profund negativ asupra democratiei constitutionale. Cateva observatii sunt insa relevante. In primul rand, potrivit Constitutiei, Guvernul este institutia care adopta ordonante de urgenta. In masura in care Guvernul abuzeaza de aceasta compenta, tot textul constitutional este cel care prevede modalitatea de atac: la Curtea Constitutionala sau in fata Parlamentului, prin motiune de cenzura. Insa raspunderea pentru eventualul abuz apartine solidar membrilor Guvernului si Primului ministru, nu Presedintelui.
In cazul de fata, daca presedintele Klaus Iohannis ar fi suspendat, interimatul ar fi preluat de al doilea om in stat, cercetat penal, Calin Tariceanu. Acesta, avertizeaza opozitia, ar trece imediat controversatele si criticatele legi ale (in)justitiei.
Citeste si:
De cine trebuie initiata si sustinuta procedura de suspendare a presedintelui
Propunerea de suspendare trebuie initiata de cel putin o treime din totalul senatorilor si deputatilor, iar suspendarea se face prin votul majoritatii senatorilor si deputatilor reuniti in sedinta comuna, dupa consultarea Curtii Constitutionale.
Conform Articolului 95, presedintele are dreptul sa dea explicatii, in fata parlamentarilor, privind faptele care i se imputa.
Daca propunerea de suspendare din functia de presedinte este aprobata de parlamentari, se va organiza, in cel mult 30 de zile, un referendum pentru demiterea presedintelui. Referendumul este validat daca prezenta la urne este de cel putin 30% din numarul total al alegatorilor inscrisi pe liste.
Pe durata suspendarii presedintelui, interimatul este asigurat de persoana care ocupa a doua functie in stat, cea de presedinte al Senatului, potrivit articolului 98 din Constitutie – in persoana lui Calin Popescu Tariceanu, in acest moment.
Citeste si:
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a anuntat astazi ca alianta PSD-ALDE nu exclude o suspendare a presedintelui, dupa ce seful statului a anuntat ca refuza propunerea celor doua formatiuni de a o numi pe Sevil Shhaideh in functia de premier.
Liviu Dragnea a spus ca va discuta cu partenerii din coalitie si ca pana miercuri seara vor decide ce vor face in continuare. „Daca in urma aceste analize vom ajunge la concluzia ca trebuie sa-l suspendam pe presedinte nu voi avea nicio ezitare”, a spus el.
PSD si ALDE, care au majoritate in Parlament, considera ca presedintele este obligat sa accepte propunerea facuta de coalitia majoritara.
Conform Constitutiei, articolul 98, „presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament”.
Citeste si:
Conform articolului 103, „Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament”.
Articolul 95 din Constitutia Romaniei, integral
- (1) In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
- (2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui.
- (3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.
- Articolul 85 din Constitutia Romaniei
- (1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.
- (2) In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
- (3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru.
- Articolul 103 din Constitutia Romaniei
- (1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.
- (2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.
- (3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
Desi (mult) mai indepartata, si aceasta este o posibilitate de luat in seama, avand in vedere felul in care Parlamentul a stiut sa legifereze (inclusiv) proiecte amendate atat de specialisti interni cat si parteneri internationali ai Romaniei – vezi legile justitiei.
Citeste si:
Copyright: Viorel Dudau | Dreamstime.com
In ce conditii se poate ajunge la dizolvarea Parlamentului
Constitutia prevede o singura modalitate de dizolvare a forului legislativ, respectiv neacordarea votului de incredere pentru Guvern in 60 de zile de la prima solicitare. O alta modalitate, care nu este insa realista, este demisia tuturor parlamentarilor..
Potrivit Constitutiei Romaniei, presedintele poate dizolva Parlamentul "dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare (...) daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura".
Constitutia mai prevede ca, in cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data si nu poate fi dizolvat "in ultimele 6 luni ale mandatului presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta".
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
