Presedintele Klaus Iohannis a cerut miercuri Parlamentului reexaminarea Legii pentru modificarea si completarea Legii 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, scrie Digi24.

In cererea de reexaminare, presedintele aminteste ca CCR a constatat neconstitutionalitatea unor dispozitii din legea mentionata, stabilind existenta unui paralelism legislativ in textul adoptat initial, incalcarea rolului Curtii Constitutionale prin introducerea unui termen de doua zile in care Parlamentul putea transmite instantei constitutionale proiectul legii de revizuire a Constitutiei, si faptul ca data unui referendum de revizuire a Constitutiei trebuie stabilita prin lege, de catre Parlament. In urma reexaminarii dispozitiilor declarate neconstitutionale, Parlamentul a adoptat Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului in forma transmisa la promulgare. Sesizata cu o obiectie de neconstitutionalitate, prin Decizia nr. 47/2018 Curtea Constitutionala, a constatat ca legea mentionata este constitutionala in raport cu criticile formulate.

„In opinia noastra, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului cuprinde dispozitii ce se impun a fi reanalizate de catre Parlament”, se arata in document.

In exercitarea actului de legiferare, asa cum a retinut Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, legiuitorului ii revine obligatia ca, indiferent de domeniul in care isi exercita aceasta competenta constitutionala, sa dea dovada de o atentie sporita in respectarea principiului claritatii si previzibilitatii legii (Decizia nr. 405/2016). De principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat (Decizia nr. 447/2013). Curtea Constitutionala a mai aratat ca inconsecvente de natura terminologica, omisiuni sau contradictii cu insesi textele legii, apte sa creeze incertitudine sub aspectul operatiunilor juridice reglementate, genereaza o lipsa de coerenta, claritate si previzibilitate a normei legale, care este de natura sa infranga principiul securitatii juridice, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea si previzibilitatea legii (Decizia nr. 1/2014), explica seful statului.

Art. unic pct. 2 din legea transmisa la promulgare, respectiv art. 6 alin. (3) prevede: „Proiectul legii constitutionale, adoptat de catre fiecare Camera a Parlamentului sau de catre Camerele reunite in caz de divergenta conform art. 151 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, se trimite de indata Curtii Constitutionale, care procedeaza potrivit legii. Daca se constata ca initiativa legislativa de revizuire depaseste limitele revizuirii, aceasta se considera nefinalizata si se transmite Parlamentului, procedura urmand a fi reluata.”

Citeste si:
Legea referendumului, trimisa de presedinte la CCR
Legea referendumului, trimisa...

Potrivit art. 151 alin. (1) din Constitutie, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. Asadar, dupa adoptare, proiectul/propunerea de revizuire devine lege de revizuire. De aceea, utilizarea sintagmei „proiectul legii constitutionale” este improprie si neclara in ceea ce priveste etapa procedurala avuta in vedere. De asemenea, formularea „adoptat de fiecare Camera a Parlamentului╦« este una neclara deoarece permite interpretarea ca proiectul adoptat de fiecare Camera a Parlamentului ar trebui trimis Curtii Constitutionale. Astfel, s-ar putea intelege ca instanta constitutionala ar putea primi doua proiecte distincte si chiar in forme diferite, fiind nevoita sa se pronunte din oficiu de doua ori, asupra a doua texte potential diferite ale aceleiasi legi constitutionale, o data dupa ce proiectul de lege de revizuire a fost adoptat de o Camera si inca o data dupa ce proiectul de lege a fost adoptat de cea de a doua Camera. Este pusa asadar in discutie respectarea principiului legalitatii stabilit la art. 1 alin. (5) din Constitutie in dimensiunea sa referitoare la calitatea legii. Pentru mai multa precizie, ar trebui sa se prevada expres ca instanta constitutionala se pronunta asupra legii adoptate de ambele Camere, nu de fiecare dintre acestea, arata presedintele.

In opinia sa, sintagma „care procedeaza potrivit legii╦« - din cuprinsul aceluiasi art. 6 alin. (3) - prin formularea sa generala, poate conduce la interpretari diferite.

Astfel, se poate interpreta ca norma de trimitere vizeaza fie Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, fie Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Daca sintagma „care procedeaza potrivit legii” din teza intai a art. 6 alin. (3) se coreleaza cu fraza urmatoare din acelasi articol, care limiteaza competenta de control a Curtii Constitutionale doar la prevederile art. 152 din Constitutie intitulat „Limitele revizuirii”, ar rezulta o viziune contrara Constitutiei in privinta obligatiilor jurisdictiei constitutionale caci ar limita controlul sau doar la aspectele de fond ale revizuirii. Daca sintagma „care procedeaza potrivit legii” din teza intai a art. 6 alin. (3) se coreleaza cu Legea nr. 47/1992, ar rezulta o viziune conforma cu Constitutia in privinta obligatiilor jurisdictiei constitutionale caci ar permite acesteia sa isi exercite controlul din oficiu in mod plenar, adica si cu privire la aspectele de fond si cu privire la cele de forma, lipsind referirea la exclusiv „limitele revizuirii”prevazute de art. 152 din Constitutie. Aceasta neclaritate este de natura sa conduca la impredictibilitate in aplicarea legii, se mai arata in document.

Presedintele mai precizeaza ca teza finala a art. 6 alin. (3) nou introdus prevede ca initiativa de revizuire se considera nefinalizata daca „depaseste” limitele revizuirii.

Citeste si:
CCR, decizie privind proiectul de modificare a Legii Referendumului
CCR a respins sesizarea...

„Intrucat modificarea Constitutiei este un subiect extrem de important pentru buna functionare a statului si cu implicatii majore la nivelul societatii, consideram ca normele care stabilesc aspecte procedurale cu privire la revizuirea Constitutiei trebuie sa fie foarte clare, extrem de precise, pentru a nu lasa loc unor interpretari contradictorii. In acest sens, utilizarea sintagmei «depaseste» prin raportare la limitele revizuirii este confuza, intrucat «a depasi» nu presupune in mod necesar si «a incalca» limitele revizuirii ori a contraveni acestora. Raportul de constitutionalitate nu presupune perfecta concordanta ori conformitate a legilor cu Constitutia, ci poate fi considerat indeplinit si in caz de absenta a contrarietatii ori a contradictiilor flagrante, ipoteze care nu sunt ideatic incluse in notiunea de «depasire» a limitelor revizuirii Constitutiei”, se arata in document.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Politic »



Citeste si
Iohannis, eliminat din procedura de organizare a referendumului