Reexaminarea privind organizarea judiciara, respinsa rapid de Senat. Legea merge la promulgare

Iohannis mai are doar optiunea promulgarii. Respingerea este definitiva

Actul normativ a trecut in viteza prin Parlament, fiind adoptat in aceeasi forma votata anterior in mai putin de trei zile. Luni, solicitarea presedintelui Iohannis a fost respinsa de comisia juridica a Camerei Deputatilor si apoi de plen. Marti, reexaminarea a fost respinsa de comisia juridica a Senatului, iar azi de plenul acestei camere.

Respingerea este definitiva, seful statului nemaiavand la indemana decat optiunea promulgarii, deoarece si Curtea Constitutionala i-a respins sesizarea in legatura cu acest act normativ.

Solicitarea de reexaminare a fost trimisa vineri, 15 iunie, Parlamentului de catre presedintele Klaus Iohannis.

Presedintele comisiei speciale care a modificat legile justitiei, Florin Iordache, a declarat in aceeasi zi ca Parlamentul va respinge saptamana aceasta solicitarea sefului statului.

”Saptamana viitoare o s-o retrimitem presedintelui in aceeasi forma si in zece zile va fi obligat sa o promulge”, a declarat Florin Iordache.

Presedintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului, pentru reexaminare, legea 304/2004 privind organizarea judiciara – una dintre cele trei legi ale Justitiei modificate de coalitia PSD – ALDE – UDMR.

“Prin continutul lor normativ, unele dintre aceste dispozitii sunt neclare, lipsite de coerenta si previzibilitate, putand afecta exigentele constitutionale si standardele europene si internationale in materie de independenta si buna functionare a sistemului judiciar, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de catre Parlament”, arata seful statului in cererea de reexaminare transmisa presedintelui Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea.

Principalele critici aduse de Iohannis

• posibilitatea infirmarii solutiilor date de catre procurorul ierarhic superior nu doar pentru nelegalitate, ci si pentru netemeinicie
• transferul competentei CSM de a solicita ministrului justitiei exercitarea controlului asupra procurorilor, de la Plenul acestuia la Sectia pentru procurori.
• cresterea vechimii necesare unui procuror sau judecator pentru a putea fi numit intr-o functie de procuror in cadrul DIICOT, de la 6 la 8 ani.
• introducerea avizului conform al Sectiei pentru procurori a CSM in ceea ce priveste revocarea procurorilor numiti in cadrul DNA, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare.
• infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie
• eliminarea avizului conform al CSM la stabilirea statelor de functii si de personal pentru curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii, in noua forma acestea stabilindu-se prin ordin al ministrului justitiei.
• Obligativitatea ca hotararile judecatoresti sa fie redactate in termen de cel mult 30 de zile de la data pronuntarii.
• Introducerea posibilitatii de atac a hotararii de respingere a cererii de inaintare a unei exceptii de neconstitutionalitate
• introducerea completurilor de doi judecatori pentru judecarea contestatiilor impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel.
• transferul competentei de infiintare a sectiilor curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora de la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la Sectia pentru judecatori a acestuia.
• instituirea posibilitatii ca Sectiei pentru judecatori a CSM de a convoca adunarile generale ale instantei, respectiv de a solicita puncte de vedere adunarilor generale ale judecatorilor.
• Introducerea prevederii conform careia auditarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecata se realizeaza sub conducerea Ministerului Justitiei si cu implicarea societatii civile si a organizatilor profesionale ale magistratilor (in prezent „repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat”).

Klaus Iohannis a atacat si la Curtea Constitutionala legile Justitiei, dar judecatorii i-au respins sesizarile ca inadmisibile pe motiv ca au fost trimise prea tarziu.

De asemenea, seful statului a sesizat si Comisia de la Venetia cu privire la cele trei acte normative, o delegatie a forului european venind la inceputul acestei saptamani la Bucuresti pentru a face o evaluare atat a modificarilor aduse de PSD, ALDE si UDMR legilor justitiei, cat si a imprejurarilor si modalitatii prin care acestea au fost revizuite.