Florin Iordache, presedintele comisiei speciale parlamentare pentru legile justitiei, raspunde intr-un comunicat de presa raportului preliminar al Comisiei de la Venetia privind modificarea Codurilor Penale. Acesta spune ca unele modificari la Codul penal si Codul de procedura penala sunt laudate de Comisia de la Venetia, printre care si scoaterea din procedura de numire a conducerii ICCJ a presedintelui Klaus Iohannis.

Fostul ministru spune ca juristii Comisiei de la Venetia lauda schimbarile facute de legislativul din Romania si da si cateva exemple - "separatia carierelor" judecatorilor de a procurorilor, renuntarea la protocoalele cu SRI sau scoaterea Presedintelui din procedura de numire la conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Este un comunicat de presa postat pe site-ul Camerei Deputatilor, semnat de Florin Iordache. Potrivit informatiilor Digi24, acest punct de vedere a fost facut public doar dupa ce Iordache a discutat cu presedintele PSD Liviu Dragnea si cu cel al ALDE, Calin Popescu Tariceanu.

Comisia de la Venetia critica aspru modificarile legilor justitiei

Comisia de la Venetia a publicat vineri un raport preliminar privind modificarea legilor justitiei din Romania, care contine si o serie de recomandari. Comisia isi exprima ingrijorarea ca unele din modificarile aduse acestor legi ar putea afecta independenta justitiei.

„Aceste modificari includ amendamentele care pot afecta independenta procurorilor, precum noul sistem de numire si revocare a procurorilor-sedi, rolul ministrului Justitiei si aparitia controlului ierarhic. Limitarea libertatii de exprimare a magistratilor ridica si ea ingrijorari, la fel si noua sectie pentru investigarea magistratilor, dar si noua organizare care slabeste rolul CSM, ca garant al independentei sistemului judiciar”, arata Comisia de la Venetia in raportul preliminar.

In prag de alegeri, Liviu...
Citeste si: In prag de alegeri, Liviu Dragnea se dezice de pensiile speciale

„Desi unele imbunatatiri au fost aduse in urma criticilor si deciziilor date de Curtea Constitutionala, este dificil sa nu vedem pericolul pe care aceste instrumente l-ar avea in a pune presiune pe judecatori si procurori si, in cele din urma, a submina independenta sistemului de justitiei, a submina calitatea si eficienta sa, ceea ce va avea efecte negative asupra luptei impotriva coruptiei”, adauga Comisia de la Venetia.

Ce spune Florin Iordache despre raportul preliminar al Comisiei de la Venetia

In viziunea lui Iordache, Comisia de la Venetia a laudat "separatia carierelor" judecatorilor de a procurorilor, prin transferarea competentelor de numiri de la Plen la cele doua sectii ale CSM. De asemenea, acesta spune ca noul mod de a lua o decizie "in privinta carierelor" va duce la consolidarea independentei judecatorilor.

"O alta modificare contestata, dar laudata de Comisia de la Venetia, a fost scoaterea Presedintelui din procedura de numire la conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie", se arata in reactia fostului ministru de Justitie.

„Este pentru prima data cand o institutie cu mare impact in dezvoltarea democratiei pune in discutie problema protocoalelor incheiate de SRI cu autoritatile judecatoresti”, sustine presedintele Comisiei speciale.

Curtea Constitutionala amana...
Citeste si: CCR amana pentru 5 iunie decizia in cazul completurilor specializate

Comunicatul integral postat pe site-ul Camerei Deputatilor:

Precizari in raport de concluziile Opiniei preliminare din 13 iulie 2018 a Comisiei de la Venetia, formulata de cei sase reprezentanti ai Frantei, Suediei, Moldovei, Belgiei, Poloniei si Finlandei primite de la presedintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei, domnul deputat Florin Iordache (Grupul parlamentar al PSD)

Comisia de la Venetia a laudat "separatia carierelor" judecatorilor de a procurorilor, prin transferarea competentelor de numiri de la Plen la cele doua sectii ale CSM.

"Noul mod de luare a deciziilor „in privinta carierelor” va conduce la consolidarea independentei judecatorilor, ceea ce nu este in totalitate posibil atata vreme cat deciziile privind carierele judecatorilor sunt luate si de procurori", a spus Comisia (par. 133).

Amintim ca atat Presedintele si opozitia, cat si procurorii si asociatia Forumul Judecatorilor au contestat vehement aceasta modificare. O alta modificare contestata, dar laudata de Comisia de la Venetia, a fost scoaterea Presedintelui din procedura de numire la conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Klaus Iohannis a atacat la...
Citeste si: Klaus Iohannis a atacat la CCR modificarea Codului Penal

"Sistemul propus, de a face din CSM actorul exclusiv in numirile la ICCJ, este o solutie binevenita, care confirma rolul esential al CSM de garant al independentei justitiei", a spus Comisia de la Venetia (par. 40). Desi nu a facut obiectul acestui raport, Comisia de la Venetia s-a aplecat tangential si asupra protocoalelor secrete dintre SRI si diferite institutii/autoritati din autoritatea judecatoreasca (ICCJ, Parchetul General, CSM). Comisia a laudat introducerea unei infractiuni specifice pentru lucratorii serviciilor de informatii de a racola magistrati.

De asemenea, Comisia a laudat prevederea ca toate actele extrajudiciare ce influenteaza procedurile judiciare sunt de interes public. Amintim ca membrii opozitiei, cu precadere PNL, s-au opus acestei prevederi.

In contextul acestor protocoale si a interferentei serviciilor de informatii in justitie, "o analiza aprofundata a normelor juridice privind controlul serviciilor de informatii se arata a fi necesara", a spus Comisia de la Venetia (par. 97), lucru cu care suntem de acord.

Este de remarcat ca se mentioneaza importanta deciziilor pronuntate de Curtea Constitutionala a Romaniei si obligativitatea respectarii concluziilor acestora.

Este pentru prima data cand o institutie cu mare impact in dezvoltarea democratiei pune in discutie problema protocoalelor incheiate de SRI cu autoritatile judecatoresti.

Cu privire la cateva probleme punctuale, mentionate in cuprinsul Opiniei preliminare, se impun cateva precizari:

- In Raportul privind standardele europene referitoare la organele de urmarire penala din 3.01.2011 :

a) s-a considerat ca nu exista armonizare europeana cu privire la „gradul de independenta de care ar trebui sa beneficieze parchetele” (paragraf 24), dandu-se exemple:

- Austria, Danemarca, Germania si Olanda unde parchetele sunt subordonate Ministerului Justitiei (paragraf 26);

b) s-a sustinut ca „si acolo unde parchetul este o institutie independenta poate exista un control ierarhic asupra deciziilor si activitatilor procurorilor, altii decat Procurorul general” (paragraf 28);

c) numirea si revocarea procurorului general poate apartine presedintelui sau Parlamentului (paragraf 35) cu asigurarea solicitarii unei pareri din punct de vedere al calificarii profesionale a candidatilor din partea unor persoane relevante;

d) motivele de revocare trebuie mentionate in mod expres in lege;

e) alcatuirea politicilor publice in domeniul urmaririi penale apartine Legislativului, Ministerului Justitiei si Guvernului, care au rol decisiv (paragraf 87.8);

f) ordinul de modificare a opiniei unui procuror ierarhic inferior trebuie suspus controlului instantei (paragraf 87.15).

Din modul in care au fost modificate textele aflate in vigoare rezulta ca toate observatiile au fost respectate. Astfel:

- cu privire la numirea procurorilor de rang inalt singura modificare fata de textul in vigoare se refera la restrangerea dreptului presedintelui Romaniei de a refuza de mai multe ori numirea acestora. Pentru numirea lor, ca si pentru revocare, textele prevad obligativitatea parcurgerii unor etape, cea din fata ministrului Justitiei, avizul emis de Sectia de procurori ai CSM si numirea de catre presedinte. In actualul regim constitutional Ministerul Public face parte din autoritatile judecatoresti si este sub autoritatea ministrului Justitiei, astfel incat, in mod corect, propunerea facuta de ministrul Justitiei trebuie privita cu foarte multa atentie atat in ceea ce priveste numirea, cat si revocarea. De mai multe ori presedintele Romaniei nu a tinut cont nici de propunerea ministrului Justitiei si nici de avizul CSM.

- cu privire la posibilitatea ca procurorul ierarhic superior sa aprecieze asupra actelor emise de procurorii ierahic inferiori nu numai cu privire la legalitate, dar si cu privire la netemeinicia unei solutii, s-a prevazut posibilitatea ca acessta apreciere sa poata fi contestata in fata instantei de judecata tocmai pentru a se asigura aplicarea unor dispozitii legale corecte. Desi aceasta masura face parte din modificarile aduse Codului de Procedura Penala, ea a fost considerata de redactorii opiniei ca facand parte din cele trei legi ale justitiei.

- cu privire la restrictia judecatorilor si procurorilor de a se exprima public la adresa celorlalte puteri ale statului Curtea Constitutionala a statuat ca in respectarea principiului care sta la baza profesiei, acela privind „obligatia de rezerva”, precum si a respectarii prezumtiei de nevinovatie este firesc ca in spatiul public sa nu existe posibilitatea unor dialoguri care unoeri, pot degenera;

- se pare ca, redactorii opiniei nu au citit ultima forma prin care a fost definita „eroarea judiciara” constand in reaua credinta si grava neglijenta si nici deciziile Curtii Constitutionale, care au stabilit, pe de o parte, ca aceasta este diferentiata de raspunderea penala si cea disciplinara, iar, pe de alta parte, ca ultima forma stabileste cu exactitate intinderea acestora, iar infiintarea filtrului asigura prin intermediul inspectiei judiciare existenta unor elemente clare de atragere sau nu a raspunderii judecatorului sau procurorului pentru repararea pagubelor;

- este de remarcat ca Sectia care a fost infiintata si care urmeaza sa cerceteze infractiunile savarsite de judecatori si procurori nu este criticata in sine, ci se recomanda doar ca din aceasta sa faca parte procurori specializati. Conditiile de accedere in aceasta sectie sunt deosebite: o vechime de 18 ani, doar in functia de procuror, o activitate care nu a fost sanctionata, promovarea unui examen, selectia urmand a fi facuta de Plenul CSM deci, de judecatori, procurori si membri ai societatii civile;

- cu privire la revocarea mebrilor CSM modificarea a fost determinata de o situatie concreta ivita in ultimii ani, cand judecatorii intruniti in adunari generale au solicitat in mod expres revocarea reparezentantului lor, hotararile luate in aceste adunari generale fiind contestate instanta respingand revocarea cu motivarea ca nu exista o asemenea prevedere in lege;

- propunerea ca judecatorii si procurorii sa se poata pensiona atunci cand in activitatea de judecator sau procuror au implinit 20 de ani a fost determinata pe de o parte, ca ea a mai existat in lege, fiind introdusa in anul 2005 de fostul ministru al Justitiei, actualul europarlamentar, Monica Macovei, si nu s-a produs niciun fel de „haos” in sistem, iar in al doilea rand ca aceasta solicitare a venit din partea CSM, in urma discutiilor care au avut loc la nivelul instantelor judecatoresti.

Sursa foto: Agerpres Foto

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Politic »



Citeste si
Comisia de la Venetia: SS, obstacol in lupta impotriva coruptiei