Vin Sarbatorile. A inceput isteria consumerismului care nu ne iarta in niciun an. Cumparam multa mancare, ca apoi sa o aruncam, in cinstea anilor de comunism in care parintii nostri nu au avut. Pentru ca noi acum avem. Si pentru ca oricum nu putem ajuta cu nimic copiii flamanzi din Africa. Aruncam bani pe cadouri pentru copiii nostri care nu trebuie sa simta ce simteam noi cand Mos Gerila ne aducea doua banane verzi si niste portocale ofilite. Am crescut auzind acel “sa fie, sa avem” de la parinti care in mare parte a tineretii lor nu au avut nici macar optiuni. Si desi pretindem ca suntem altfel, suntem fix la fel. Incercam sa compensam pentru lipsurile lor si ne straduim sa avem ce ei nu avut. Dar de ce e valabil doar pentru mancare, haine, cadouri si nu pentru toate aspectele vietii?
Ma uitam aseara la un reportaj despre cum a izbucnit revolutia din 1989, despre flacara inceputa la Timisoara si oamenii revoltati carora nu le-a pasat de consecinte. Li-ber-ta-te! Sunetul asta mi-a rasunat mult timp in urechi, chiar si in timpul stirilor ce au urmat in jurnal. Aveam doar cativa ani la revolutie, nu imi amintesc nimic. Stiu doar din povestile parintilor ce a insemnat momentul asta pentru ei. Tot ieri am ascultat discursul lui Liviu Dragnea si m-am intrebat, de cateva ori, daca asta simteau si parintii mei cand il ascultau pe Nicolae Ceausescu.
Sigur ca e o comparatie fortata. Sigur ca ce traim acum nu are nicio legatura cu comunismul de acum cateva decenii. Consumerismul excesiv care ne caracterizeaza societatea este exact opusul comunismului.
Ma uit in jur, in trafic, in metrou, pe strada. Tineri din generatia mea, din mediul urban, care o duc bine. Au facut o facultate, au joburi bine platite, au case cumparate prin Prima Casa si masini noi luate in leasing. Multinationala le creste salariul constant, ii momeste cu beneficii, mic dejun, iaurtel si fructe. Au suficienti bani cat sa isi plateasca ratele la timp, sa umple frigiderul cu mancare bio din import, sa aiba telefoane de ultima generatie si sa plece si in cateva vacante mai lungi sau mai scurte, in fiecare an. Lumea lor e perfecta. O duc mai bine decat o duceau parintii lor cand aveau aceeasi varsta. De ce sa le pese ce face Dragnea, Iordache sau Dancila? De ce sa le pese de amnistie si gratiere?
Citeste si:
Dincolo, de cealalta parte a bulei, lucrurile se intampla diferit, dar in aceeasi inertie si amorteala. Am asistat de curand la o discutie cu primarul unei comune din Teleorman, care era foarte mandru ca anul viitor, pe vremea asta, va reusi sa finalizeze alimentarea cu apa curenta in comuna. Adica in 2019, la mai putin de 100 de km de Bucuresti. Am avut ghinionul sa ajung acolo intr-o zi ploioasa. Noroaiele treceau de glezna, apa se stransese pe marginea drumului cu duiumul. Dar oamenii isi vedeau nestingheriti de treaba. In bula lor, lumea era fix asa cum a fost mereu. Saracia este o stare de fapt, este o normalitate. Copiii lor au plecat sa munceasca in strainatate. Nepotii lor probabil ii vor urma, pentru ca Romania nu pare sa le ofere prea multe oportunitati. Lor de ce sa le pese de ce face Dragnea, Iordache sau Dancila?
Citeste si:
Saracia lor e la fel dintotdeauna. Nimeni, niciun presedinte, premier, senator sau deputat nu s-a preocupat cu adevarat de Romania rurala, de Romania cu adevarat saraca. De ce ar face-o, cand saracia este cea mai usor de manipulat? Cand doar in saracie poti sa cumperi voturile usor, cu cateva zeci de lei sau doua pungi de malai?
Cele doua lumi de mai sus sunt extremele. Mai sunt si cei care au plecat din tara, sperand la un trai mai bun. Si cei carora le pasa, care aleg sa iasa in frig si sa inghete la proteste. Si cei care stau acasa la caldura, dar se uita la televizor si comenteaza activ pe Facebook. Si multi, prea multi complet indiferenti. Si altii care se intreaba revoltati cum am ajuns sa fim condusi de acesti incompetenti, analfabeti, hoti.
Ei bine, acestia care ne conduc astazi sunt rezultatul indiferentei noastre. In primul rand, sunt produsul scolii romanesti, al sistemului romanesc, al politicii romanesti, care a promovat si crescut slugi cuminti, ascultatoare, fara idei proprii sau pretentii de independenta in gandire. Este produsul indiferentei care a lovit poporul roman cand vine vorba de politica si a deja clasicei expresii “toti sunt la fel”. Am stat in casa, la caldura, cand s-a votat, pentru ca nu ne pasa. Parintii nostri, aceiasi care au strigat “Libertate” acum 29 de ani, s-au lasat dusi de mirajul capitalismului si a variatelor posibilitati, si au uitat cat de important era ca ei sa decida. Ei, cei care ne conduc, sunt rezultatul votului influentat de saracia usor cumparata, de indiferenta celorlalti si de marea migratie.
Citeste si:
Aud doua mari ipoteze. Daca PSD aproba OUG pentru ordonanta si amnistie, o sa iasa urat. Oamenii vor iesi in strada, vor face inca o revolutie. Sau cealalta, ca suntem prea amortiti, ca vin sarbatorile si toti suntem prea preocupati si prea prinsi de consumerismul traditional al Sarbatorilor. Oricum ar fi, indiferent daca iesim sau nu in strada diseara sau maine sau in weekend, indiferent ca ne cheltuim overdrafturile pe mancarea de Craciun si pe cadouri scumpe, sa nu uitam ca acum cateva decenii, parintilor nostri le-au lipsit si alte lucruri, in afara de mancare. Votul. Si daca tot compensam acum lipsurile lor de atunci, de ce nu o facem si iesind la vot, pentru ca ei nu au avut aceasta optiune in tinerete?
Indiferent daca iesi sau nu in strada acum, aminteste-ti la urmatoarele alegeri ca ai la indemana un instrument puternic, care ar putea sa schimbe ceva, mai ales daca iti iei si prietenii si familia. Care ar putea sa faca diferenta peste 10 ani. Care ar putea sa fie un raspuns bun peste 20 de ani, cand copilul o sa citeasca in carti despre incercarea PSD-ului de a confisca democratia in aceste vremuri si o sa te intrebe: tu ce ai facut atunci?
Citeste si:
PS: Poate vi se pare nepotrivita poza cu care am ilustrat aceasta opinie, dar am vrut doar sa va reamintesc ca imaginea aceasta face parte din aceeasi Romanie in care Dragnea si Dancila fac legile, in care noi cheltuim prea multi bani si in care cresterea salariului minim este doar o iluzie care cumpara voturi.
Sursa foto: bogdan ionescu / Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
