Ministerul Afacerilor Externe a lansat "Ghidul alegatorului roman", un suport pentru cei care se vor afla in strainatate pe 26 mai, atunci cand vor avea loc alegerile europarlamentare. Ghidul, disponibil pe site-ul MAE, cuprinde informatii despre persoanele care au drept de vot, actele in baza carora se poate vota in strainatate si procedura de vot.

In perioada 23-26 mai 2019, europenii vor vota noul Parlament European, asadar miza este foarte importanta, pentru ca deciziile cetatenilor vor influenta directia pe care Uniunea Europeana o va lua in urmatorii cinci ani si care va avea un impact atat in plan politic, economic, social, cat si in ceea ce priveste politicile legate de migratie, mediu, securitate.

Cum votezi in Romania

In Romania, sectiile de votare se deschid duminica, 26 mai 2019, in intervalul orar 7.00-21.00. Aceasta este a patra oara, de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cand sunt organizate in Romania alegeri pentru Parlamentul European (scrutinele anterioare au avut loc in noiembrie 2007, iunie 2009 si mai 2014).

Cetatenii romani care locuiesc intr-o alta tara din UE au dreptul sa voteze fie pentru candidatii din Romania in sectiile de votare organizate in cadrul ambasadelor sau consulatelor, fie pentru candidatii din tara de resedinta.

Alegatorii sunt arondati unei sectii de votare, in functie de domiciliu sau resedinta. Listele de alegatori sunt intocmite in avans. Totusi, votul la alta sectie de votare este posibil. Alegatorii (romani sau din alt stat membru) pot vota la orice alta sectie de votare decat aceea unde sunt arondati, daca in ziua votului se afla in alta localitate decat cea de resedinta. Presedintele sectiei de votare trebuie sa-i inregistreze pe listele suplimentare de alegatori.

Votul prin corespondenta si votul online nu sunt posibile in Romania.

Cum voteaza romanii din strainatate?

Romanii care se afla peste granite in ziua alegerilor europarlamentare pot vota la orice sectie organizata in strainatate. Conform legislatiei in vigoare, lista sectiilor de votare organizate in strainatate va fi publicata pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe si pe cele ale misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei, cel mai tarziu in data de 27 aprilie 2019.

Au drept de vot romanii care au varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor, dar si cetatenii altor state membre ale UE care au domiciliul sau resedinta in Romania si care s-au inscris in lista electorala speciala pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European. Fiecare alegator are dreptul la un singur vot.

Cetatenii romani care sunt inscrisi in listele electorale ale altor state membre UE pot sa-si exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European numai dupa ce acestia dau o declaratie pe propria raspundere potrivit careia nu si-au exercitat dreptul de vot la acelasi scrutin pentru membrii in Parlamentul European din statul membru UE in ale caruia liste electorale este inscris.

Romanii care se afla in strainatate pot vota numai in baza urmatoarelor acte: pasaportul diplomatic, pasaportul diplomatic electronic, pasaportul de serviciu, pasaportul de serviciu electronic, pasaportul simplu, pasaportul simplu electronic, pasaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, cartea electronica de identitate, buletinul de identitate.

La alegerile pentru membrii din Romania in Parlamentul European din 26 mai 2019 se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Aplicatia semnaleaza cazurile in care datele de identificare ale alegatorilor care se prezinta la vot figureaza deja ca fiind inscrise in SIMPV (daca alegatorul are sau nu drept de vot, a votat la alta sectie, are documentul de identitate expirat); faciliteaza exercitarea dreptului de vot, CNP-ul alegatorului fiind preluat, verificat si validat de operatorul de calculator; furnizeaza Biroului Electoral Central date statistice privind prezenta la vot; previne frauda electorala si votul multiplu; furnizeaza Biroului Electoral Central date statistice privind prezenta la vot.

Cu ce se ocupa, de fapt, un eurodeputat?

In prezent exista 751 de eurodeputati alesi prin sufragiu universal de concetatenii lor si care reprezinta 28 de state membre. In caz ca acordul de Brexit va fi votat de parlamentul britanic pana la 23 mai, Marea Britanie nu va participa la alegerile europene si numarul lor se va reduce pana la 705 alesi, scrie Agerpres. Uniunea Europeana a profitat de prilej pentru a reechilibra componenta Parlamentului European si a aloca intre unul si cinci locuri suplimentare mai multor state membre "subreprezentate" din punct de vedere demografic. Este si cazul Romaniei, care ar urma sa aiba 33 de eurodeputati in mandatul care incepe din 2019, cu unul in plus fata de legislatura 2014-2019.

Eurodeputatii sunt echivalentul alesilor din Parlamentul Romaniei, dar la scara europeana. Ei reprezinta puterea legislativa, pe care o impart cu membrii Consiliului European. Ei sunt liberi si independenti de orice comandamente externe si dispun de imunitate parlamentara pentru a asigura respectarea acestor principii fundamentale.

In cadrul Parlamentului European, europarlamentarii pot avea diferite roluri si niveluri de responsabilitate. Inainte de toate, eurodeputatul are datoria de a-si reprezenta cetatenii din tara sa. El face practic legatura intre ei si institutia in care lucreaza.

La fel ca si la nivel national, deputatii studiaza, discuta, amendeaza si voteaza textele de lege propuse de executiv, in acest caz, Comisia Europeana, incercand sa ajunga la un acord cu Consiliul Uniunii Europene, care trebuie si el sa valideze textele adoptate de legislativ.

Eurodeputatii au luat in actuala legislatura decizii referitoare la siguranta zborului, prin sustinerea directivei privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), combaterea utilizarii nerationale a pungilor de plastic si interzicerea obiectelor de plastic de unica folosinta din 2021, eliminarea tarifelor de roaming, transparenta comisioanelor la plata cu cardul, protectia datelor in era digitala, eliminarea "blocarii geografice" din decembrie 2018 sau la asigurarea faptului ca activitatile Erasmus+ nu vor fi afectate in cazul unui Brexit fara acord.

De asemenea, eurodeputatii voteaza bugetul Uniunii, se pronunta asupra propunerii de candidatura la presedintia Comisiei Europene si a componentei executivului comunitar sau initiaza si constituie comisii de ancheta sau speciale in diverse domenii.

Apoi, in cadrul PE, un eurodeputat poate avea diverse functii. El poate fi presedinte sau vicepresedinte al PE, respectiv sa conduca dezbaterile fara a lua parte la ele si sa reprezinte institutia la nivel international. De asemenea, el poate fi presedinte sau vicepresedinte de comisie, raportor (responsabil cu prezentarea pozitiei PE intr-o rezolutie legislativa sau nelegislativa sau cu prezentarea rezultatelor activitatii unei comisii celorlalti deputati) sau chestor (responsabil de gestiunea administrativa a Parlamentului).

Cum este organizata munca unui eurodeputat?

Calendarul PE prevede perioade consacrate celor patru diferite tipuri de activitati desfasurate de eurodeputati. In ceea ce priveste misiunea pur legislativa, in general patru zile pe luna sunt alocate sesiunilor plenare care au loc la sediul PE de la Strasbourg. Eurodeputatii se reunesc aici pentru a dezbate textele si a vota sau nu adoptarea lor.

Alte patru zile pe luna sunt consacrate activitatilor din comisiile parlamentare la Bruxelles. Comisiile studiaza textele de lege propuse de Comisia Europeana inainte ca ele sa fie supuse la vot in sesiuni plenare. Fiecare dintre cele 20 de comisii permanente este specializata pe un domeniu precis. Fiecare eurodeputat trebuie sa fie membru cel putin al unei comisii si supleant al alteia.

Din punct de vedere politic, o saptamana pe luna este destinata muncii in circumscriptie. Obiectivul este ca deputatul european sa asigure legatura intre cetatenii tarii pe care o reprezinta si Parlamentul European. In sfarsit, in timpul ramas, circa doua saptamani pe luna, eurodeputatul participa la reuniunile grupului politic transnational caruia ii apartin. In cadrul grupurilor politice din PE el poate ocupa functii, precum vicepresedinte, presedinte sau coordonator al eurodeputatilor grupului intr-o anumita comisie, care ii permit sa influenteze procesul legislativ.

Poate influenta institutiile UE si situatia din statele membre?

Membrii Parlamentului European urmaresc modul in care legislatia europeana este implementata in statele membre si cum aceasta influenteaza viata cetatenilor. In acelasi timp, eurodeputatii evalueaza si activitatea executiva a Comisiei Europene si felul in care sunt utilizati banii europeni. Misiuni de verificare si delegatii ad-hoc ale PE au efectuat cercetari la fata locului inainte de a decide actiunile pe o anumita tema, potrivit unui text realizat de serviciul de presa al legislativului comunitar.

Exemple in acest sens sunt vizitele in tabere de refugiati din Turcia sau delegatiile pentru efectuarea de cercetari cu privire la situatia statului de drept in Malta si Slovacia.

De asemenea, deputatii au transmis intrebari scrise Comisiei Europene pe teme urgente, acestea fiind urmate de rezolutii propuse spre dezbatere in sedintele plenare de grupurile politice.

Au fost si cazuri in care Parlamentul European s-a opus deciziilor Comisiei, atunci cand deputatii au considerat ca aceasta a abuzat de puterea si competentele atribuite. Exemple in acest sens sunt votul din 2016 al PE pentru reducerea continutului de zahar din mancarea pentru bebelusi pana la limita recomandata de Organizatia Mondiala a Sanatatii sau votul din acelasi an impotriva unei propuneri a Comisiei Europene care mentiona ca bauturile energizante cresc gradul de vivacitate si de concentrare al consumatorilor, conform sursei citate.

Pe de alta parte, PE are o comisie speciala pentru petitii, care a inregistrat peste 6.500 de petitii din iulie 2014 si a gestionat plangeri, solicitari si observatii ale cetatenilor referitoare la aplicare legislatiei europene. Comisia PETI are rol de mediator intre cetatenii care trimit solicitari si statele membre. Petitiile pot fi urmate de interventii, dezbateri sau rezolutii in plenul PE.

Petitiile vizeaza aspecte precum conditii de munca inacceptabile, drepturile persoanelor cu dizabilitati, non-discriminarea minoritatilor in cadrul UE sau drepturile copiilor.

Citeste si: Averile candidatilor la alegerile europarlamentare: terenuri, case, apartamente, masini si bijuterii

Sursa foto: Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Politic »


Comunicate de presă

Vrei ca informatia ta sa ajunga la publicul tau tinta? Publica un comunicat de presa →


Setari Cookie-uri