4 Iunie 2019

CCR: Prelungirea mandatului sefului Statului Major General de catre presedinte cu pana la un an este neconstitutionala



CCR a transat marti conflictul iscat in decembrie intre presedintele Klaus Iohannis si Ministerul Apararii, condus de Gabriel Les, legat de prelungirea mandatului sefului Armatei, potrivit Ziare.com.

CCR a declarat neconstitutionala prevederea din legea MApN, pe baza careia Iohannis i-a prelungit mndatul generalului Nicolae Ciuca.

"In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma "cu posibilitatea de prelungire cu pana la un an" din cuprinsul art.39 alin. (5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale este neconstitutionala", anunta CCR intr-un comunicat remis marti.

Curtea a retinut, in esenta, ca sintagma mentionata este lipsita de claritate si incalca astfel dispozitiile art.1 alin. (5) din Constitutie, intrucat nu prevede conditiile si procedura de urmat pentru prelungirea mandatului sefului Statului Major al Apararii.

Dispozitiile de lege criticate au urmatorul continut: "Seful Statului Major al Apararii este militarul cu rangul de conducere cel mai inalt din armata, numit de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului apararii nationale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu pana la un an. In functia de sef al Statului Major al Apararii poate fi numit loctiitorul acestuia sau unul dintre sefii categoriilor de forte ale armatei."

Revine Parlamentului obligatia de a stabili in mod clar aceste aspecte, adauga CCR in decizia de azi.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial.

Istoria conflictului Iohannis - MApN

Pe 28 decembrie 2018, presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca a semnat decretul prin care ii prelungeste mandatul generalului Nicolae Ciuca la conducerea Armatei.

Tot atunci, Iohannis preciza ca nu a fost aprobata propunerea facuta de ministrul Apararii, Gabriel Les, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la sefia Statului Major al Apararii.

Ulterior, Ministerul Apararii a depus o plangere prealabila la Administratia Prezidentiala prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Pe 9 ianuarie, Gabriel Les sustinea ca decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciuca "s-a facut ilegal", adaugand ca "instanta este cea care va stabili" care este situatia de drept.

Un judecator de la Curtea de Apel Bucuresti a suspendat imediat decretul lui Iohannis.

Insa alt judecator tot de la Curtea de Apel Bucuresti i-a dat dreptate lui Klaus Iohannis la sfarsitul lunii martie si a decis sa nu anuleze decretul, asa ca generalul Nicolae Ciuca s-a intors la sefia Armatei.

Iata de ce a castigat Iohannis procesul cu MApN: Presedintele tarii este comandantul fortelor armate

Totusi, acelasi judecator care i-a dreptate presedintelui a sesizat si CCR cu aceasta exceptie de neconstitutionalitate, privind articolul din legea MApN care reglementeaza numirea sefului Statului Major General.

Ulterior, in aprilie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul presedintelui Klaus Iohannis si a respins definitiv si cererea Ministerului Apararii Nationale de suspendare a decretului.



Citeste si