Ciprian Ciucu, președintele PNL Sector 6 și candidatul intern în cursa PNL pentru Primăria Capitalei, a declarat că nu are „mari șanse” de a deveni primarul Bucureștiului. În cadrul interviului pentru wall-street.ro, Ciucu a prezentat soluțiile la problemele Capitalei și a răspuns întrebărilor despre neregulile din spitalele aflate în subordinea instituției, construcțiile imobiliare din ultimii ani și companiile municipale.

În prezent, Ciucu este directorul Agenției Funcționarilor Publici. El a fost consilier general al Municipiului București, ales pe listele PNL, începând cu iunie 2016. Înainte, Ciucu a fost președintele Consiliului Naţional de Integritate, instituţie în subordinea căreia funcţionează Agenţia Naţională de Integritate (ANI) și director de programe și membru al consiliului director al Centrului Român de Politici Europene (CRPE), pe care l-a fondat împreună cu Cristian Ghinea. În 2016, Ciprian Ciucu a candidat ca independent la Primăria Capitalei, dar susținut de partidul M10, condus de europarlamentarul Monica Macovei.

Publicația wall-street.ro începe proiectul „Primar de București”, în care stăm de vorbă cu candidații la Primăria Capitalei despre administrația orașului, de la construcția de spitale la poluarea aerului.

Wall-street.ro (WS.): Bugetul Primăriei Capitalei este de X lei, fără să dăm un număr. Cum intenționați să îl împărțiți?

Ciprian Ciucu (C.C.): Este vorba de finanțarea celor trei priorități pe care le are Bucureștiul astăzi: trafic, pentru că are incidență asupra bolilor cardiorespiratorii și cancere și RADET, acum Termoenergetica, care generează pierderi foarte mari. În al treilea rând, este vorba despre riscul seismic, care este mare și este dat de proximitatea zonei Vrancea și de calitatea infrastructurii locuite în România, care este foarte proastă.

Aș tăia masiv din buget din ceea ce înseamnă cheltuieli de funcționare și aș redirecționa toți banii economisiți către investiții. Sincer să fiu, nu ne-ar ajunge banii pentru toate trei, pentru că este vorba despre o acțiune multianuală și pentru mai multe mandate. Dacă cineva spune că poate să rezolve problema termoficării în România sub opt ani, îi urez succes, dar nu are nici capacitatea tehnologică, nici cea financiară să o rezolve.

Doi la mână, în ceea ce privește riscul seismic, mi-ar trebui tot bugetul pe un an al Bucureștiului pentru întregul fond care trebuie consolidat. Referitor la trafic, este vorba de a investi în capacitatea de transport și de a dezvolta metroul. Trebuie alese trei direcții și investit masiv pentru a pune orașul pe baze solide. Abordarea mea este să las la bugetul de funcționare în „avarie” restul lucrurilor și să redirecționez banii către aceste priorități.

În ceea ce privește viața culturală, aici mă bazez pe piață. Nu e nevoie să dau bani de la Primărie pentru spectacole de calitate, oamenii trebuie să plătească. În mai multe zone aș baza bugetul pe atragerea de investiții din zona privată.

WS.: În ceea ce privește finanțarea activității religioase, veți investi în construcția de biserici sau în finalizarea Catedralei Mântuirii Neamului?

C.C: Dacă au valoare de patrimoniu și se află în risc de degradare iminentă, aș putea aloca bani pentru salvare, dar ca să bagi bani dincolo de obiectivele care au valoare de patrimoniu, nu, pentru că nu este în aceste trei priorități. Dacă am la dispoziție fonduri structurale și am - de exemplu, pentru patrimoniu cultural și artistic, a existat o axă în programul operațional regional care finanța fix astfel de lucruri - vom avea proiecte și vom atrage în circuitul turistic fix acele proiecte din patrimoniu care țin de culte, care merită acest lucru. Nu o să vedeți la mine abordarea Gabrielei Firea.

WS.: Deci, bani de la buget pentru Catedrala Mântuirii Neamului nu veți acorda de la Primărie?

C.C.: Din punctul meu de vedere, este un proiect care trebuie să fie susținut de acum înainte de către BOR (n.r. Biserica Ortodoxă Română). A fost susținut suficient de către Guvern, de primăriile de sector și de Primăria Capitalei. Nu și-au atins obiectivul ca să avem această construcție în anul centenar. Din punctul meu de vedere, biserica are suficiente resurse pentru a finaliza construcția în stadiul în care este acum.

WS.: Vă gândiți să introduceți programe gratuite pentru pensionari, pentru copii sau pentru familiile proaspăt căsătorite sau vouchere pentru biciclete sau mașini?

C.C.: Nu, nu mi se pare normal ca bucureștenii să plătească pentru vacanța altor oameni tot din București. Fiecare trebuie să își plătească singur vacanța. În ceea ce privește partea de sănătate, voi încuraja măsuri care se răsfrâng foarte clar în sănătatea populației. Nu o să fiu Gabriela Firea, nu o să am această abordare populistă, să cumpăr bunăvoința populației. Eu fac ceea ce trebuie, nu ceea ce mi-ar crește mie popularitatea.

WS.: Ați adus în discuție poluarea, acest subiect sensibil al ultimului an în București, ce măsuri aveți pentru a combate poluarea? De asemenea, ce părere aveți despre taxa Oxigen?

C.C.: În primul rând, în sfârșit am aflat și eu de la cineva care mi-a adus măsurătorile pe ultimii 15 ani în București - nu sunt date publice, dar le am eu și o să le fac publice - și am aflat care sunt sursele de poluare. După ce ai identificat sursa de poluare, trebuie să faci un plan de acțiune. Sunt două tipuri de măsuri: cele sistemice, strategice, pe care le planifici în timp pentru a opri sursele de poluare majore și acel plan cu care intervii când au fost depășite cotele.

Sunt trei surse de poluare, iar două dintre ele generează 80% din poluare. Este vorba despre trafic. A doua sursă de poluare, care apare mai ales iarna, se referă la gospodăriile individuale din București și din jurul Bucureștiului care ard ce le pică în mână pentru încălzire, de la lemn, până la cauciuc și plastic. Pun aici și gropile de gunoi. Asta înseamnă că dacă nouă ne-ar colapsa sistemul centralizat, poluarea din București s-ar tripla. Eu nu văd alternativă la sistemul centralizat.

Mai este o sursă de poluare: praful care vine din Ilfov și nu poate fi rezolvată decât prin păduri plantate în jurul Bucureștiului.

WS.: Haideți să vedem câteva soluții la primele probleme care generează poluarea.

C.C.: În primul rând, este vorba de a schimba comportamentul de mobilitate al oamenilor de pe auto-individual pe transport în comun și transport alternativ, unul foarte bine pus la punct, curat, la timp, bine interconectat, să ți-l permiți și care să te asigure că ajungi în orice punct al orașului în maximum 25 de minute. Trebuie să avem benzi unice și tramvaie.

WS.: Sunteți de acord cu garduri la tramvaie?

C.C.: Eu sunt de acord cu o toleranță scăzută. Dacă tu nu ai voie să mergi pe acolo, gardul trebuie să fie, în primul rând, mental.

WS.: Deci, sunteți de acord cu ridicarea gardurilor pe traseul tramvaielor 1 și 10, spre exemplu?

C.C.: Da, dar nu le-aș lăsa așa, pur și simplu, ca să o ia oricine pe acolo, pentru că am zis că prioritizez transportul în comun. Dacă vreau sa prioritizez transportul în comun, atunci am nevoie de benzi dedicate și mai am nevoie să am o capacitate de transport optimă, adică suficiente autobuze, tramvaie și troleibuze. După ce am asta, trebuie să le scot pe puncte intermodale, pe principalele artere intermodale care aduc trafic, sunt pe Centură și sunt șase, unde fac park&ride. Fac o campanie media în care le spun oamenilor că au alternativa de a se urca în aceste autobuze și de a ajunge în 15 minute în loc de o oră. La sfârșit, dacă nu am reușit să îi conving pe oameni, vin și cu măsuri negative, în sensul că îi pun să plătească, pe principiul „Confortul tău se decontează în plămânii mei și ai copiilor mei. Confortul se plătește”. Ceea ce nu se face în politicile de urbanism se decontează, apoi, din bugetul Ministerului Sănătății.

Eu îmi propun ca în trei ani de zile să reduc poluarea aerului la 30%, iar în patru ani de zile să o reduc la 35%, în ceea ce privește calitatea aerului care este afectată de trafic.

Același indicator de calitate al aerului este influențat de CET-uri, de gospodării individuale și de gropi de gunoi, care ard și poluează. În ceea ce privește CET-uri, acum ele sunt la Guvern, sunt la Elcen. Guvernul are o soluție de a atrage fonduri pentru retehnologizare. Din punctul meu de vedere, Elcen și Termoenergetica trebuie să formeze o singură unitate, SACET (Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică – n.r.). Trebuie să mă asigur că produc energie termică la niște costuri rezonabile și fără să poluez. Actuala rețea Elcen a fost costruită la o mega capacitate, pentru că a fost proiectată ca să susțină nu numai infrastructura din București, ci întreaga salbă de industrii ale Bucureștiului, făcute de comuniști. Ea produce acum mult mai mult decât ar fi nevoie, cu o tehnologie foarte veche. Trebuie, în primul rând, să retehnologizăm partea de producție de energie termică. După care, pe rețeaua de termoficare, trebuie limitate pierderile. După ce am acest plan de contingență, care trebuie să dureze șase luni, în care văd unde sunt marile pierderi ca să peticesc rețeaua, am nevoie de un proiect ca să înlocuiesc magistralele și să le redimensionez, pentru că și distribuția a fost supraproiectată.

Dacă un primar vrea să pună orașul pe baze solide pentru încă 50-100 de ani, atunci trebuie să investească bani aici și să nu mai cheltuiască banii pe prostii. Ai nevoie de fonduri guvernamentale, pentru că Primăria nu are suficienți bani, ai nevoie de fonduri europene și de o planificare de care să te ții pe opt ani minimum.

Într-o etapă ulterioară, după ce ai făcut sistemul, l-ai extins, în contextul în care sunt multe case care sunt branșate la sistem.

WS.: Ce părere aveți despre Taxa Oxigen?

C.C.: Acum degeaba o aplici. După ce ai creat alternativa, vii și cu măsurile negative.

WS.: În ultimii ani, în spitalele din subordinea Primăriei Capitalei au fost sesizate o serie de nereguli. Care credeți că sunt cauzele și ce soluții propuneți?

C.C.: În principal, sursa este managementul. Nu există subalterni proști, ci șefi proști, așa mi-a zis mie primul meu șef. Managementul, dacă nu este profesionist și este politizat, iar Firea l-a politizat la maximum, evident că ai astfel de situații. Ceea ce e de făcut, în primul rând, este să organizăm concursuri, iar oamenii trebuie să își redobândescă încrederea în concursuri. Oamenii nu mai vin la concursuri pentru că cred că sunt aranjate și câștigate deja. E o mafie întreagă în sistemul sanitar, și în ceea ce privește oamenii, și în ceea ce privește furnizorii de echipamente și de consumabile specifice sistemului de sănătate, care trebuie tăiate din rădăcină, prin integritate și management corect.

WS.: Puteți să dați asigurări că nu o să puneți oameni în management care să aibă legătură cu PNL? Vă pun această întrebare în contextul în care Guvernul condus de Ludovic Orban a fost acuzat că a pus inspectori școlari care aveau legături directe cu PNL?

C.C.: Nu pot să dau garanții că o să împiedic pe cineva să participe la un concurs. Tot ce pot să fac din acea poziție este să mă asigur că am concursuri publicate și bine anunțate, ca să se afle de ele, comisii de concurs corecte și transparență, inclusiv să fie publice.

WS.: Ce părere aveți despre construcția unui spital metropolitan? Este nevoie de el? Dacă da, unde este?

C.C.: Nu știu dacă este nevoie sau nu, pentru că orbecăim, în lipsa unui studiu de oportunitate.

WS.: Ați face un studiu de oportunitate?

C.C.: Evident, de aici pleci. Un studiu de oportunitate trebuie să ia în calcul ce spitale sunt, ce capacitate au și ce se tratează. Se vede cu ochiul liber că la noi spitalele nu sunt multidisciplinare. Cred că ar fi nevoie, dar nu știu dacă cu 2.500 de paturi, câte a zis Gabriela Firea în campania electorală sau 1.000, promisiunea din prezent. În orice caz, nu l-aș pune în Voluntari, l-aș pune în centrul Bucureștiului. Mai avem o problemă destul de mare, coroborată cu riscul seismic, pentru că dacă vine cutremurul, ai nevoie de spitale care să preia răniții. Acum, multe dintre clădirile spitalelor prezintă risc seismic mare.

WS.: Cum vedeți dezvoltarea imobiliară din Capitală din ultimii ani? Ce părere aveți despre cazurile de construcții de clădiri în parcuri? Veți încerca să limitați construcția de clădiri în Capitală?

C.C.: Trebuie făcut orice este legal posibil pentru a limita construcția de clădiri în parcuri sau în zone protejate. Degeaba am avut legislație, că s-au făcut derogări, ne-au furat pe toți cu legea în mână. PUZ-urile au intrat pe mâna unor interlopi care, ei înșiși, au primit contracte ca să scrie PUZ-uri.

WS.: Un exemplu?

C.C.: La timpul lor. Ca să faci un PUZ de sector nu te costa 30.000 de euro.

WS.: Care e prețul lui?

C.C.: Nu știu, dar, în orice caz, trebuie să fie de ordinul sutelor de mii de euro. E vorba despre un contract de consultanță care trebuie să ia străduță cu străduță, să o pună în analiză și să spună ce functionalități urbane trebuie să fie acolo. Nu poți să faci asta pe 30.000 de euro. Mai mult, nu avem un PUG de 20 de ani, iar PUG-ul Bucureștiului este o sumă de PUZ-uri pline de derogări.

WS.: În cazul în care deveniți primarul Capitalei, ce măsuri luați?

C.C.: Cadastrare, în primul rând, scoatem lucrurile la suprafață.

WS.: Și un PUG?

C.C.: Este un consorțiu între Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” și o companie. Primăria dă vina pe ei că nu și-au făcut treaba, ei dau vina pe Primărie că nu le-a dat toate informațiile de care aveau nevoie și care erau deja în proprietatea primăriei. Va trebuie să văd ce se întâmplă cu acel contract, apoi dau drumul la o achiziție, să vină oameni să facă PUG-ul corect. Asta este o problemă în România și este una accentuată: nu mai avem specialiști.

WS.: În legătură cu firmele municipale înființate de actualul primar, le desființați, odată ajuns la Primăria Capitalei?

C.C.: Pe cele mai multe le desființez, dar, pe puține dintre ele nu o să le pot desființa imediat, pentru că nu am cu ce livra acel serviciu public. De exemplu, iluminatul public, dacă nu am contract cu un operator privat, ca să desființez compania de iluminat a doua zi, nu are logică să fac asta. Companiile sunt înființate de Firea și în zone în care nu există monopol de facto sau juridic și există piață liberă, cum ar fi companiile de pază. Există multe companii de pază și nu mai fac eu companii dacă sunt în piață, ci fac o licitație, pentru că nu am de unde să știu dacă firma mea nu cumva îmi livrează acel serviciu mai scump și mai prost decât alte companii.

WS.: Care sunt șansele dumneavoastră să fiți candidatul PNL la Primăria Capitalei? De asemenea, care sunt șansele unui candidat al dreptei să câștige?

C.C.: Vreau să îmi fac un titlu de glorie prin a fi foarte sincer. Nu am șanse mari. Dacă partidul voia să mă susțină până acum, deja o făcea. Nu cred că am cele mai mari șanse. Încă mai am șansele mele, depinde ce tip de candiat își dorește PNL-ul, dar asta nu înseamnă că nu voi rămâne foarte apropiat în lupta electorală, în partidul meu, împreună cu colegii mei, chiar dacă voi fi sau nu candidatul PNL la Primăria Capitalei. Eu, personal, în momentul de față, din cauza faptului că nu am fost foarte mult pe TV, nu am avut mare sprijin să fiu pe TV și am arătat cu degetul spre diverse redacții care aveau contracte cu Primăria... Ca politician, nu am avut cea mai deșteaptă strategie.

WS.: Vă pare rău?

C.C: Nu. În contextul acesta, la mine în partid probabil sunt oameni mai bine cunoscuți și probabil, sunt sprijiniți și au, poate, mai multe șanse decât mine. În ceea ce privește șansa ca dreapta să câștige alegerile, va conta dacă noi vom avea un candidat extraordinar la PNL și dacă nu, dacă vom face alianță electorală, dacă vom merge împreună ca să scăpăm nu doar de Firea, ci și de celelalte administrații ale PSD care timp de șapte ani, în loc să facă ceva, s-au certat între ele. Din punctul meu de vedere, obiectivul ar fi să eliberăm Bucureștiul de PSD.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Politic »


Comunicate de presă

Vrei ca informatia ta sa ajunga la publicul tau tinta? Publica un comunicat de presa →


Setari Cookie-uri