Partidele au primit anul trecut 253 de milioane de lei din subvenţii, cei mai mulţi bani din istoria finanţării politice publice din România, deşi la începutul anului ar fi trebuit să primească doar 181 milioane, conform bugetului de stat, potrivit unui raport prezentat de Expert Forum (EFOR).
Datele din rapoartele depuse de partide ne arată că veniturile partidelor nu au scăzut în 2020, în context pandemic. Dimpotrivă, anul electoral trecut a fost unul bogat. Mai mult, partidele au primit 253 de milioane de lei din subvenții, cei mai mulți bani din istoria finanțării politice publice din România, deși la începutul anului ar fi trebuit să primească doar 181 milioane, conform bugetului de stat. Se observă mai ales în cazul partidelor mari, cu șanse să intre în parlament sau să ajungă în coaliția de guvernare, o creștere a cotizațiilor, donațiilor sau împrumuturilor. Și costurile pentru campaniile electorale au crescut semnificativ.
Sursa Foto: expertforum.ro
Doar 32 de partide au publicat datele obligatorii în Monitorul Oficial până la data publicării acestui raport, din 189 formațiuni (adică 17%), câte au fost raportate la finalul anului 2020. Considerăm că este important ca partidele care nu respectă reglementările să fie sancționate, mai ales că unele par a încălca regulile de mai mulți ani. Mai mult, acolo unde există sancțiuni contravenționale, pare că există practică aplicării de avertismente, chiar dacă partidele recidivează. De exemplu, Partidul Ecologist Român, care a avut peste 600 de candidați la alegerile parlamentare din 2020, număr similar cu cel al partidelor mari, nu a depus aceste informații; AEP observa un comportament similar și în raportul pentru anul 2019.
Citeste si:
Calitatea datelor nu este uniformă, iar formatul rapoartelor de venituri și cheltuieli diferă de la un partid la altul. Deși în ultimii ani datele au început să fie publicate în format editabil, disciplina unor partide și mecanismele de colectare de date pot fi semnificativ îmbunătățite. Fiecare partid pare a interpreta diferit ce înseamnă raport detaliat (la fel de întâmplă și pentru campania electorală), chiar dacă ar trebui să publice detaliat fiecare sumă primită și fiecare cheltuială realizată. Mai mult, nu este clar dacă rapoartele trebuie să includă (și includ) și cheltuielile din campanie sau doar cele ale partidului, având în vedere formularea din lege, precum și faptul că pentru campanii se întocmesc rapoarte specifice. Structura diferită a rapoartelor face dificil pentru un observator să urmărească în paralel finanțarea campaniei și cea curentă, întrucât informațiile nu sunt marcate diferențiat decât în unele rapoarte (campanie, subvenții etc).
Citeste si:
Doar PNL, PMP și AUR au publicat date detaliate, conform reglementărilor din Normele de aplicare ale Legii 334/2006 privind anexa 16. PSD a publicat o formă centralizată a RVC, care include doar sumele generale pe județe pentru cotizații, donații, subvenții și alte venituri (art 16). USR a publicat un format centralizat, iar datele nu sunt accesibile în format editabil. Rapoartele pentru Pro România și Plus nu se regăsesc pe platforma www.finantarepartide.ro.
Sursa Foto: expertforum.ro
Plățile pentru cotizații ne arată că un număr mic de persoane și-au îndeplinit sarcinile de membru conform statutului. Ca regulă, partidele pot solicita sume diferite, în funcție de poziția sau ocupația membrului. Dar în cazurile în care analiza a fost posibilă se vede că partidele nu sunt eficiente în a colecta aceste fonduri, întrucât numărul persoanelor care au plătit este relativ redus. La PNL am identificat aproape 12.000 de cotizanți, la AUR 1077, iar la PMP 2570 de persoane. Reamintim că partidele nu publică numărul de membri.
Citeste si:
Transparența sumelor cheltuite din subvenții a crescut, prin faptul că AEP a solicitat partidelor începând cu anul 2021 să publice categoriile de fonduri pe care cheltuie banii. Cu toate acestea, în rapoartele anuale de venituri și cheltuieli nu se poate observa cum se cheltuie banii, singura excepție în 2020 fiind raportul PNL, care a marcat specific la nivel central sursa de proveniență a banilor. Datele ne arată că PNL ar fi cheltuit la nivel central 53 de milioane din subvenții, din care aproape 60% pe publicitate. Având în vedere sumele semnificative și faptul că o parte din bani se întorc la firmele de partid, trebuie să avem o discuție despre cum se cheltuie sume mari de bani din fonduri publice, fără transparență.
Partidele politice nu publică niciun fel de informații pe propriile site-uri legate de venituri și cheltuieli.
Citeste si:
Nu în cele din urmă, legislația trebuie revizuită pentru a se elimina interpretările neclare și pentru a se consolida acela aspecte care nu sunt reglementate cu privire la finanțarea curentă și la campanie. Reamintim că sunt mai multe recomandări GRECO și ODIHR care nu au fost puse în aplicare. Spre exemplu, trebuie puse în aplicare recomandări referitoare la reducerea pragurilor pentru plățile prin bancă pentru donații și cotizații de la echivalentul a zece salarii cât sunt în prezent. Legislația actuală nu face referire la participarea terților la finanțarea partidului politic sau campaniilor electorale. Valoarea sancțiunilor trebuie crescută, iar aplicarea acestora trebuie să fie asigurată. Mai mult, considerăm că AEP trebuie să își consolideze capacitatea de monitorizare și control atât pentru activitatea curentă, cât și pentru campania electorală.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
