Întâlnirea de la Cotroceni dintre președintele României și cel al Poloniei s-a finalizat cu convocarea unui summit al formatului B9, înaintea reuniunii NATO din iunie.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că împreună cu omologul polonez, Andrzej Duda, a decis organizarea la Bucureşti a unui summit al Formatului B9 pentru pregătirea summitului NATO care va avea loc în luna iunie la Madrid. Iohannis a mai spus că este necesară o prezenţă militară sporită aliată în România şi în regiunea Mării Negre, ca răspuns "cu caracter strict defensiv" la agresiunea Rusiei.
Ce este formatul B9
Formatul B9 sau București 9 a fost creat în 2015 la inițiativa președintelui lui Klaus Iohannis și a lui Poloniei Andrzej Duda, ca reacție la anexarea de către Rusia a Crimeei și declanșării crizei separatiste din estul Ucrainei. Membrii B9 sunt Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
Declarația președintelui României:
Citeste si:
”Îmi face o deosebită plăcere să primesc din nou vizita Președintelui Republicii Polone, domnul Andrzej Duda. Bine ai revenit la București, Andrzej!
România și Polonia sunt state cu poziții geostrategice foarte relevante pe Flancul Estic al NATO. Împreună, reprezentăm o forță care contează – în regiune și în Alianța Nord-Atlantică.
Suntem inițiatorii unor formate regionale importante, precum București 9, format esențial pentru coordonarea transatlantică și pentru coagularea poziției Aliate pe temele majore legate de securitatea euroatlantică.
Am convenit cu Președintele Duda ca România și Polonia să-și intensifice cooperarea deosebit de substanțială pe linie de securitate.
I-am mulțumit Președintelui Duda pentru contribuția Poloniei la structurile NATO de pe teritoriul României, inclusiv cu militari polonezi pe teren, prezenți încă din 2017, și l-am asigurat că România va continua contribuția sa la Grupul de Luptă NATO și la celelalte structuri aliate aflate pe teritoriul polonez.
Citeste si:
Avem nevoie, urgent, de o consolidare consistentă și echilibrată a Flancului Estic, de o Prezență Înaintată unitară și întărită. Este necesară o prezență militară sporită aliată în țara noastră și în regiunea Mării Negre, ca răspuns cu caracter strict defensiv la agresiunea Rusiei.
Un exemplu clar și necesar în acest sens îl reprezintă crearea cât mai rapidă a unui Grup de Luptă NATO în România.
Trebuie să luăm măsuri imediate, cu efecte pe termen lung și voi susține acest lucru și la Summitul NATO care va avea loc acum, joi, la Bruxelles.
Dorim, împreună cu Polonia, reafirmarea clară a sarcinii prioritare fundamentale a NATO – apărarea colectivă. Vizita Președintelui Biden în Europa și participarea sa la Summitul aliat de peste două zile transmite, o dată în plus, un mesaj puternic al unității și solidarității aliate, dar și al susținerii Statelor Unite ale Americii pentru securitatea noastră. Împreună cu Președintele Duda am abordat și prioritățile noastre comune în relația transatlantică, în special în actualul context.
Citeste si:
Pentru pregătirea Summitului NATO care va avea loc în luna iunie la Madrid am decis astăzi, împreună cu Președintele Duda, să organizăm la București un Summit al Formatului B9 pe care îl voi găzdui aici la Cotroceni. Ne vom reuni astfel cu două săptămâni înainte de Summitul aliat pentru a ne coordona pozițiile în ceea ce privește consolidarea substanțială a Flancului Estic.
Am discutat astăzi și despre criza umanitară profundă generată de agresiunea Federației Ruse, care trebuie să înceteze imediat. România continuă să desfășoare acțiuni complexe în sprijinul refugiaților din Ucraina.
În acest sens, am avut un schimb de opinii și de bune practici cu Președintele Poloniei în ceea ce privește măsurile implementate de fiecare stat pentru gestionarea valului de refugiați.
Citeste si:
Am evidențiat și operaționalizarea centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea asistenței pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova.
De asemenea, am discutat despre rolul şi responsabilitățile pe care România şi Polonia le au în regiune.
În acest context, am reconfirmat susținerea fermă și deplină a României pentru Republica Moldova, precum și pentru suveranitatea și integritatea sa teritorială.
Impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova este unul major, iar Republica Moldova are nevoie de sprijin solid și coordonat, financiar și logistic, din partea Uniunii Europene și a statelor membre, care să acopere inclusiv securitatea sa energetică.
Totodată, România și Polonia sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei în Uniunea Europeană și vom continua să acționăm pentru ca acest obiectiv să devină realitate.
Citeste si:
În plan bilateral, ne propunem ca legăturile noastre strânse pe linie de securitate să fie dublate de o cooperare economică robustă și fructuoasă. Sunt convins că vom reuși să creștem volumul schimburilor comerciale și al investițiilor reciproce, inclusiv în domenii de cooperare strategică.
Am discutat și despre proiectele strategice de interconectare regională de interes atât pentru România, cât și pentru Polonia. Mă refer aici la proiectele Rail2Sea și ViaCarpathia, deosebit de importante din punct de vedere economic și pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic.
România și Polonia vor continua să coopereze îndeaproape pentru identificarea de modalități concrete pentru realizarea acestor proiecte.
În final, doresc să reafirm convingerea că România și Polonia, unite de un parteneriat și o prietenie trainice, vor continua acțiunea lor hotărâtă pentru a face ca libertatea, dreptul popoarelor de a-și decide singure soarta, pacea și securitatea să rămână reperele prezentului nostru.
Citeste si:
Îi adresez mulțumiri Președintelui Andrzej Duda pentru cooperarea excelentă și pentru discuțiile deschise și consistente pe care le-am avut și cu această ocazie.”
Sursa foto: Administrația Prezidențială
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
