Florin Cîțu a anunțat public că își dorește ca în 2024 alegerile parlamentare, locale și prezidențiale să fie comasate - și că va găsi și o cale legală în acest sens. Curtea Constituțională a emis însă o decizie în acest sens încă de acum un deceniu, iar președinte de atunci al CCR, Augustin Zegrean, ne-a explicat și motivele.
Întrebat de presă dacă vrea ca alegerile din 2024 să fie comasate, informație care a circulat informal în ultimele zile, președintele Senatului, Florin Cîțu, a răspuns ”Eu așa îmi doresc”. Legat de decizia CCR din 2012, prin care s-a hotărât că o lege privind comasarea alegerilor locale și parlamentare este neconstituțională, Cîțu a spus că ”deciziile CCR sunt interpretate. Vă spun că vom avea calea legală, dacă va exista voința politică, ca în 2024 legal să fie alegerile comasate”.
”Avantajul ar fi mai puține costuri pentru România, pentru că în 2024 sunt patru tipuri de alegeri, toate costisitoare. Dacă reușim să le comasăm, mai puține costuri, oamenii vor înțelege”, a mai declarat președintele Senatului.
În 2024, românii vor merge la urne pentru alegeri europarlamentare (cel mai probabil, în mai), apoi pentru alegeri locale (septembrie), prezidențiale (noiembrie-decembrie) și parlamentare (decembrie).
Citeste si:
În 2021, când guvernul condus de Emil Boc a încercat să comaseze prin lege alegerile pentru administrația publică locală și pentru Parlament, chiar PNL și PSD (pe atunci ambele în opoziție) au contestat respectiva lege la Curtea Constituțională. CCR a decis că legea este neconstituțională. Președintele de atunci al Curții, Augustin Zegrean, a explicat pentru wall-street.ro motivele pentru care o astfel de lege nu va sta nici acum în picioare.
Să nu se facă în aceași zi tot felul de alegeri și referendumuri toate laolaltă, pentru că cetățeanul trebuie să meargă acolo cu mintea limpede
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR
”Ei pot să găsească căi legale pentru orice, dar după aceea constată Curtea că sunt nelegale. Mă mir că președintele Senatului poate să aibă o astfel de abordare”, a declarat Augustin Zegrean, în prezent avocat partener și membru fondator al Societății Civile de Avocați ”Zegrean, Gaftone & Asociații”.
Citeste si:
”Nu este doar o decizie a Curții Constituționale, ci și o recomandare a Comisiei de la Veneția, care recomandă ca alegerile să nu se amestece, să nu se facă în aceeași zi tot felul de alegeri și referendumuri toate laolaltă, pentru că cetățeanul trebuie să meargă acolo cu mintea limpede și să aleagă în mod conștient”, spune fostul președinte al Curții Constituționale a României.
Care sunt șansele ca o lege de comasare a alegerilor să treacă acum de CCR? ”Acum este o altă curte, poate are o altă viziune, deși practica se menține și în mod normal trebuie să fie argumente foarte puternice ca să revină asupra practicii”, a explicat Augustin Zegrean.
Citeste si:
De ce nu se pot comasa alegerile de parlamentari, primari și consilieri locali
Un motiv foarte important este acela că termenele la care expiră mandatele parlamentarilor, primarilor și consilierilor locali nu se suprapun. Mai concret, validarea mandatelor actualilor primari și consilieri a avut loc în octombrie 2020, iar validarea mandatelor parlamentarilor a avut loc pe 21 decembrie 2020.
”Alegerile locale și cele generale nu se pot face deodată în nicio situație, pentru că nu expiră deodată mandatele. Nu este posibil să se scurteze mandatele. S-a mai încercat, atunci când am luat decizia, în 2012, să se aducă data alegerilor parlamentare la cea a alegerilor locale. Asta însemna să scurteze durata mandatului Parlamentului, ceea ce nu se justifică, pentru că durata este prevăzută în Constituție. Mandatul poate fi prelungit în anumite situații; dar scurtat, doar dacă se dizolvă Parlamentul. La alegerile de primari și consilieri locali nu se poate prelungi mandatul. Nici Constituția nu permite, nici recentul Cod Administrativ”, a explicat Augustin Zegrean.
Citeste si:
”Noi am dat posibilitatea și am sugerat de mai multe ori, prin decizii ale Curții Constituționale, să alcătuiască un Cod Electoral, în care să scrie toate lucrurile astea, dar să le scrie raportat și respectând Constituția.”
Ce scrie în decizia CCR privind neconstituționalitatea comasării alegerilor
În decizia 51 din 21 ianuarie 2012, Curtea Constituțională argumenta că ”prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne. Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor.”
Citeste si:
Privind economiile care s-ar putea face prin comasarea alegerilor, argument folosit și în 2012, Curtea a decis atunci că ”importanţa şi necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare într-un context de criză economică - incontestabile de altfel - nu se pot constitui însă în argumente care să susţină, în orice condiţii, restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau ale unor libertăţi sau care să susţină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept.”
La momentul respectiv, CCR a cerut și o estimare a impactului financiar, iar Guvernul a evaluat că prin comasarea alegerilor locale și a celor parlamentare s-ar economisi 156,8 milioane lei - aproximativ 35 de milioane de euro la cursul de atunci.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
