Centrul Vechi a fost, este si va ramane unul dintre cele mai fierbinti puncte de pe harta de entertaiment a Capitalei, fiind practic singura zona din Bucuresti care a reusit in ultimii ani sa cunoasca o dezvoltare extensiva ca urmare a numarului tot mai mare de locuitori sau turisti care ii trec pragul, nepunand la calcul zona Barbu Vacarescu – Floreasca, un pol urias de business din Bucuresti.
Desi in ultimele luni zona din centrul Capitalei traverseaza o perioada oarecum nefasta, in care tot mai multi proprietari de spatii comerciale sau de cafenele ori restaurante si-au relocat activitatea, expertii din piata se asteapta ca acest lucru sa fie doar o chestiune de moment, iar zona sa genereze in continuare trafic si o crestere a interesului.
In ultimii ani, Centrul Vechi nu a devenit doar un punct de intalnire al tinerilor sau al turistilor din Bucuresti, ci si o zona comerciala, care, alaturi de cafenelele si restaurantele existente au creionat o dezvoltare imobiliara fara precedent. Acest lucru a fost umbrit, insa, de tragicul eveniment intamplat in clubul Colectiv, care a scos in evidenta o serie de nereguli din mai multe zone ale orasului, principala zona vizata fiind aceea a Centrului Vechi.
Cum tot mai multi proprietari de cladiri din zona istorica au decis sa isi modernizeze spatiile, din ce in ce mai multe business-uri din Centru Vechi au fost nevoite sa traga obloanele si sa se orienteze fie spre alte zone, fie sa isi axeze activitatea pe spatiile deja existente in alte locatii, mare parte dintre ele in marile mall-uri ale Capitalei.
Citeste si:
Teama de un inevitabil cutremur care ar putea curata Centrul Vechi de pe harta Bucurestiului a fost o alta problema care a fortat tot mai multi proprietari de cladiri din centrul Bucurestiului sa ia masuri, insa chiar si asa, oamenii din piata spun ca este doar o etapa trecatoare si ca ceea ce din anul 2010 a inceput sa infloreasca isi va continua dezvoltarea si in anii urmatori.
“Estimam ca Centrul Vechi va ramane in continuare o destinatie atractiva pentru investitori si operatorii de retail. Cladirile cu risc seismic vor beneficia de reconsolidari si imbunatatiri, astfel ca, in opinia noastra, Centrul Istoric va ramane si in urmatorii ani polul principal de entertainment al Capitalei. Mai mult decat atat, Bucurestiul nu are astazi o alta zona pietonala bine definita, unde sa se poata crea un pol puternic de retail stradal si care sa poata integra toate aceste cafenele si restaurante. Proprietarii localurilor din Centrul Vechi vor cauta sa se relocheze tot in zona, in cladiri deja consolidate, fie in imediata vecinatate a acesteia. Pentru moment, nu vedem conturarea clara a unei alte zone care sa concureze cu centrul istoric al Capitalei din acest punct de vedere, cu o oferta pentru toate categoriile de consumatori. Partea de Nord a Capitalei, in special zona Floreasca-Herastrau, a devenit in ultimii ani o zona de atractie, insa, pentru moment , se adreseaza in principal segmentului de consumatori cu venituri peste medie”, a declarat pentru wall-street.ro Liana Dumitru (foto mai jos), associate director Retail Agency in cadrul Colliers International, unul dintre cei mai importanti consultanti imobiliari la nivel local.
Citeste si:
In opinia reprezentantului Colliers, ceea ce se observa in prezent in Centrul Vechi nu este altceva decat un proces de reconsolidare, care, in final, va conduce la o siguranta sporita a tuturor celor care vor trece pragul zonei respective, asta desi in prezent se observa o scadere a traficului in zona.
“Exista o scadere a traficului in zona Centrului Vechi datorita inchiderii mai multor spatii care nu corespund noilor norme si implicit a atractivitatii mai reduse in zona Lipscani. Cu toate acestea, se asteapta ca proprietarii sa consolideze cladirile existente si sa aduca spatiile la nivelul cerintelor si normelor actuale si sa le redeschida. Durata procesului de reconsolidare ar putea pune o usoara presiune asupra chiriilor existente in zona si asupra performantei chiriasilor existenti, insa, dat fiind ca nu exista o zona pietonala similara care sa concureze in acest moment Centrul Vechi, nu ne asteptam la schimbari majore. Astfel ca acei comercianti a caror activitate se desfasoara in cladiri fara risc seismic, vor profita mai degraba de avantajul de a avea deja un spatiu in zona si vor incerca sa-l pastreze”, a mai precizat Liana Dumitru.
Citeste si:
Reprezentantul Colliers a mai aratat ca in perioada urmatoare vom asista la un proces de reconsolidare intensa a cladirilor cu probleme, atat in zona Centrului Vechi, cat si pe alte artere ale Bucurestiului unde exista in prezent cladiri vechi, cu risc seismic ridicat.
“Chiriasii acestor cladiri au inceput deja procesul de relocare, insa majoritatea opteaza pentru o solutie de spatiu in aceeasi zona, pentru a beneficia in continuare de imaginea creata si pentru a-si pastra clientii existenti. Proprietarii cladirilor cu risc seismic ridicat vor opta pentru reconsolidarea acestora, sau in cazul in care nu isi permit costurile, vor incerca sa se asocieze sau chiar sa vanda cladirile unor investitori care sa preia aceste cheltuieli”, a completat Liana Dumitru.
La randul sau, Robert Ionita (foto mai jos), associate partner Reff & Asociatii (Deloitte Legal), este de parere ca in zona Centrului Vechi ar fi utile mai multe exercitii prin care normele specifice sa fie regandite si modificate.
Citeste si:
“Spatiile din Centrul Vechi trebuie particularizate in functie de tipul de spatiu si genul de activitate desfasurata in zona respectiva. Autoritatile ar trebui sa adopte o abordare pragmatica in sensul prioritizarii si ierarhizarii conditiilor de autorizare sau functionare pentru genul acesta de cladiri situate in zonele istorice/ vechi din Bucuresti. Centrul Vechi nu este singura zona de acest gen din lume – exista multe astfel de „centre vechi” in marile orase europene care functioneaza – si o fac in conformitate cu legile nationale si locale aplicabile. Este evident ca solutii exista – doar ca acestea s-ar putea sa necesite o modificare a unei parti importante a reglementarilor in vigoare si, poate, a infrastructurii. (...) Sunt de parere ca initiativa autoritatilor nu este doar binevenita, ci necesara, avand in vedere impactul locatiei asupra turismului din Bucuresti. Amenajarea si modernizarea Centrului Vechi ar trebui sa fie una din prioritatile municipalitatii, care nu ar trebui sa se limiteze doar la rolul pe care il joaca in implementarea si supravegherea reglementarilor aplicabile”, a aratat avocatul Robert Ionita.
Citeste si:
In opinia sa, o varianta ar fi ca autoritatile publice (atat locale, cat si centrale) sa ia in calcul acordarea de subventii, scutiri/ facilitati acordate pentru plata impozitelor pe proprietate sau chiar facilitarea obtinerii unor conditii mai favorabile de finantare pentru efectuarea lucrarilor de amenajare/ construire necesare.
Conform datelor companiei de consultanta imobiliara Colliers, chiriile din Centrul Vechi difera in functie de zone, astfel ca pe artera principala, strada Lipscani, chiria medie este de 40 - 60 euro/ mp/luna (pentru suprafete de aproximativ 100 mp, parter), in timp ce pentru spatii similare de pe strazile adiacente, cum ar fi Selari, Smardan, Covaci, valoarea medie a chiriei poate cobori pana la 20-40 euro/mp/luna in functie de locatia exacta, suprafata, dispunerea interioara etc.
„Spatiile comerciale din aceasta zona sunt usor atipice, fiind situate in cladiri vechi si in cele mai multe cazuri avand o suprafata distribuita pe mai multe nivele. Toate aceste caracteristici influenteaza in final destinatia spatiului si de asemenea nivelul chiriei. In general, chiriile au ramas constante in majoritatea zonelor Capitalei, cu mici variatii in jurul urmatoarelor valori: in Piata Victoriei, 45-50 euro/mp, in zona Dorobanti si in Piata Universitatii, 50-60 Euro/mp, in timp ce Piata Unirii inregistreaza chirii usor mai ridicate, in jurul a 60-70 euro/mp”, a conchis Liana Dumitru.
Citeste si:
Centrul Bucurestiului, pregatit de un „facelift” de 200 mil. euro: cum va arata Capitala
In ciuda problemelor recente cu care s-au confruntat proprietarii de spatii din Centrul Vechi, dar si a deciziei mai multor retaileri de a-si reloca activitatea in alte spatii, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a aprobat la inceputul acestui an un proiect de peste 200 de milioane de euro prin intermediul caruia vor fi reamenajate mai multe spatii publice si mai multe parcuri din centrul Capitalei.
Mai precis, intregul proiect vizeaza reamenajarea bulevardului Unirii – intre Piata Constitutiei si Piata Unirii si transformarea acestuia in zona pietonala cu cafenele, precum si amenajarea unei parcari subterane sau reamenajarea Pietelor Cantacuzino si Lahovary.
Pe langa proiectele amintite, este prevazuta si reamenajarea spatiului verde de la Sala Palatului, a parcurilor Izvor si Sfintii Apostoli, dar si amenajarea si revitalizarea Pietei de Flori (zona George Cosbuc).
Sursa foto: joyfull / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
