Spaniolii vor sa puna punct crizei pe care o traverseaza si pregatesc investitii de 5 MLD. euro in 2.000 km de autostrada si alte proiecte majore de infrastructura: ce putem invata si de ce nu putem replica modelul?

Spania, o tara care s-a confruntat cu una dintre cele mai mari crize financiare din Uniunea Europeana, care a condus la o rata de somaj record pentru nivelul Europei, de peste 17%, se pregateste sa imbratiseze unul dintre cele mai ambitioase proiecte de infrastructura de pe continent.

Proiectul este considerat de autoritatile din peninsula iberica drept “sfarsitul austeritatii din Spania”, iar acest lucru va fi posibil gratie unui plan de investitii de 5 miliarde de euro prin intermediul unui parteneriat public-privat (PPP), care va presupune constructia a nu mai putin de 2.000 kilometri de sosele in urmatorii trei ani.

In planul autoritatilor sunt vizate finalizarea autostrazilor a caror constructie a fost sistata din lipsa de fonduri, dar si ca urmare a colapsului financiar declansat in 2008, precum si modernizarea soselelor care nu au beneficiat de investitii, reparatii sau mentenanta in ultimii 20 de ani.

Proiectul autoritatilor spaniole vizeaza inclusiv constructia, dezvoltarea si repararea liniilor de cale ferata, precum si a a infrastructurii de canalizare si de transport maritim, noteaza presa internationala.

Citeste si:

Mai mult, la finalizare, lucrarile desfasurate vor beneficia de mentenanta pentru urmatorii 30 de ani. Ceea ce autoritatile din Spania nu au precizat, insa, este decizia de a aplica mai multe taxe pentru soferii care vor tranzita viitoarele sosele, cat si pe cele modernizate, insa presa din peninsula scrie ca aceste planuri nu au fost luate in calcul.

Planurile unor investitii de amploare in proiecte de infrastructura au fost anuntate inca din luna aprilie a acestui an, iar in prezent autoritatile spaniole cauta companii din sectorul privat interesate de investitii in acest sector. In plus, guvernul spaniol va aplica pentru finantare si la Banca Europeana de Investitii (BEI), pentru cunoscutul program denumit “Planul Juncker”.

Planul va duce la crearea unui numar de 150.000 de locuri de munca

In urmatorii patru ani, autoritatile din Spania vor creea nu mai putin de 150.000 de locuri de munca, iar 30.000 in perioada imediat urmatoare, o gura de oxigen pentru tara al carei nivel de somaj atinge maxime istorice.

Citeste si:

Conform celor mai recente informatii, nivelul de somaj in randul populatiei active din Spania se ridica la peste 17%, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeana si printre cele mai mari la nivel global.

Pentru spanioli, acest plan de investitii in constructii ar putea reprezenta iesirea din impasul pe care l-a traversat in ultimii 8-9 ani, iar capitalul investit in proiectele de constructii ar putea atrage o serie de noi investitii pentru iberici, care sa readuca peninsula in topul celor mai mari puteri economice europene si la nivel global.

Ce este parteneriatul public-privat (PPP), cum functioneaza si cum ar ajuta Romania o astfel de strategie?

Parteneriatul public-privat reprezinta o forma de cooperare intre autoritatile publice si mediul de afaceri, in scopul asigurarii finantarii, constructiei, renovarii, managementului, intretinerii unei infrastructuri sau furnizarii unui serviciu, noteaza specialistii din cadrul cabinetului de avocatura VassLawyers.

Citeste si:

In urma organizarii unei proceduri de atribuire, partenerul public si investitorul privat incheie un contract pe o perioada determinata. In baza acestui contract, se infiinteaza o companie de proiect care se organizeaza si functioneaza ca o societate comerciala al carei capital social este detinut de catre partenerul public si investitorul privat. Compania de proiect gestioneaza toate etapele de derulare a contractului de PPP, iar la finalizarea contractului, bunul realizat prin contractul de PPP este transferat cu titlu gratuit partenerului public.

Prin contractul de parteneriat public-privat, companiei de proiect i se permite sa perceapa tarife corespunzatoare pentru utilizarea de catre terti a bunului public pentru o perioada stabilita, investitorul putand astfel sa isi recupereze investitia si sa realizeze profit.

Citeste si:

Specialistii in constructii din Romania vorbesc despre acest pas realizat de autoritatile spaniole ca despre o motivatie pentru a dinamiza economia. “Din punctul de vedere al retelei de infrastructura, Spania a fost una dintre campioanele absorbtiei fondurilor europene, insa marea problema a lor a fost aceea ca investitiile au fost realizate exclusiv pentru dezvoltare, nu si pentru intretinere, iar criza i-a prins intr-un moment extrem de dificil. In Spania, de exemplu, au fost construite 11 aeroporturi care in prezent nu sunt folosite – iar autoritatile au invatat bine lectia absorbtiei fondurilor europene pentru investitii, iar piata constructiilor din peninsula iberica este de peste 10 ori mai mare decat cea din Romania”, a declarat Laurentiu Plosceanu (foto mai jos), presedinte al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), pentru wall-street.ro.

Citeste si:

Proiecte realizate in regim PPP – au vreo sansa in Romania?

Potrivit specialistului in constructii, pana in prezent, la nivel local, nu au fost derulate investitii in regim public-privat, asta pentru ca este nevoie de o dorinta pentru un Win-Win situation, care, din pacate, nu poate sa dea roade in Romania in acest moment.

“PPP trebuie sa fie un parteneriat win-win. Si autoritatea si constructorul, precum si toate partile implicate trebuie sa castige dintr-un astfel de pariu. Din semnalele pe care le-am primit, cultura de business romaneasca nu este pregatita pentru parteneriate public-private. Nu din perspectiva privatului, ci din perspectiva autoritatilor locale. Nu trebuie sa etichetam toate autoritatile, dar marea majoritate a acestora sunt interesate sa castige indiferent de parteneri. Trebuie sa existe rationalitate pentru castig”, este de parere Laurentiu Plosceanu.

Citeste si:

In opinia acestuia, spre deosebire de Spania, o tara a carei directive sunt clare de revenire si in care proiecte realizate in regim PPP pot fi dezvoltate si in zona de infrastructura, in Romania exista diferente notabile in abordare.

“Nu toate proiectele sunt pretabile in regim public-privat. In cazul activitatilor municipale, parcarile pot fi realizate sub o astfel de strategie, spitalele pot, la randul lor, sa fie dezvoltate in acest mod, insa proiectele de infrastructura sunt sub rezerva, din cauza amortizarii foarte lungi a investitiei, ceea ce, pentru actorii implicati, nu face sustenabila aceasta abordare. (…) Cultura parteneriatului din Romania in regim PPP este intr-o faza incipienta”, a mai adaugat Plosceanu.

Romania numara in prezent undeva la peste 700 de kilometri de sosea de mare viteza, cu o nevoie acerba de dezvoltare a acestui sector. Estimarile specialistilor din industrie arata ca anul 2017 va fi unul dificil, in lipsa proiectelor de profil, dar in care va exista foarte multa activitate in anii urmatori.