Noul sediu al Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) ar putea fi amplasat in apropierea Palatului Parlamentului din Bucuresti, aceasta fiind a doua oferta facuta de Primaria Capitalei in schimbul preluarii Palatului CEC, a declarat pentru NewsIn, Eugen Radulescu, presedintele bancii.
Presedintele CEC a mai precizat ca actuala locatie a bancii, Palatul CEC, este o frumusete rara ca palat, dar neutilizabila ca banca. Este un lucru deosebit ca acesta sa revina locuitorilor Capitalei, ca muzeu, a mai spus Radulescu.
In luna septembrie, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat preluarea sediului central al CEC pentru suma de 17,787 milioane euro, bani care urmau sa fie virati municipalitatii de Ministerul Finantelor. Palatul CEC, in care functioneaza sediul central al bancii, a fost evaluat de un expert imobiliar la valoarea de 18 milioane euro, potrivit lui Eugen Radulescu.
Initial, Primaria Capitalei a propus CEC un teren de 2.700 de mp, amplasat pe cheiul Dambovitei, constructia noului sediu al bancii fiind estimata la 12 milioane de euro. Palatul CEC urmeaza sa fie vandut catre municipalitate, ca activ, pana la sfarsitul anului 2006, dupa obtinerea tuturor aprobarilor necesare si se va transforma ulterior in muzeu, potrivit presedintelui CEC.
Palatul CEC a fost construit la initiativa Consiliului de Administratie al Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie (vechiul nume al CEC n.r.), din fonduri proprii, provenite din beneficiul anual al bancii in perioada 1891-1900. A tat achizitionarea terenului pe care a fost construit palatul, cat si constructia imobilului ca atare au fost realizate numai din fonduri financiare ale bancii.
Toate actele de carte funciara si cadastrale ale orasului Bucuresti confirma proprietatea bancii asupra Palatului din Calea Victoriei 13, iar activitatea sediului central al Casei de Economii si Consemnatiuni in acest palat s-a desfasurat neintrerupt de la finalizarea constructiei, in anul 1900, si pana acum. Sediul central al CEC va ramane in Palatul CEC pana la finalizarea constructiei noului sediu, iar banca va plati, in acest interval, chirie catre Primaria Capitalei.
Palatul Sutu, proprietatea CEC
Actele care dovedesc dreptul de proprietate al Casei de Economii si Consemnatiuni asupra Palatului Sutu din Bucuresti au fost descoperite, din intamplare, in arhivele bancii, potrivit presedintelui CEC, Eugen Radulescu.
Referindu-se la preluarea de catre CEC a Palatului Sutu, presedintele institutiei a spus ca si pentru reprezentantii bancii a fost o surpriza identificarea documentelor care dovedesc dreptul de proprietate. Cautam altceva in arhive si am identificat acest capat de ata de care am tras. Banca Chrissoveloni, care pretinde ca ar fi cumparat de la CEC Palatul Sutu, a fost chiriasul nostru si era in faliment atunci cand sustine ca l-ar fi achizitionat, a spus Radulescu. Potrivit acestuia, exista si alte proprietati care au apartinut CEC si care vor fi identificate, inclusiv un teren din Bucuresti. in unele sedii in care functioneaza CEC am fost, candva, proprietari si le vom obtine, a spus seful CEC.
La solicitarea bancii, Arhivele Nationale ale Romaniei au identificat actul de vanzare-cumparare prin care CEC a achizitionat Palatul Sutu, monument istoric si de arhitectura al Bucurestilor de la inceputul secolului al XIX-lea.Palatul Sutu din Bucuresti se afla in proprietatea Casei de Economii si Consemnatiuni din 1945, cand a intrat in patrimoniul bancii printr-un act de vanzare-cumparare semnat de directorul general al CEC, Alexandru Tomoroveanu, si de Constantin Grigore Sutu, potrivit presedintelui CEC. Potrivit documentelor, CEC a platit un pret de 900 milioane lei catre preluarea Palatului Sutu.
Prioritatea CEC in acest moment este de a prelua cat mai repede in proprietate Palatul Sutu. "Vrem ca Palatul Sutu sa reintre cat mai rapid in patrimoniul bancii pentru ca nu am gasit la Arhivele Nationale niciun document prin care acesta sa fi fost instrainat dupa anul 1945", a spus Eugen Radulescu.
Palatul Sutu se afla in prezent in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti si a fost revendicat, printr-o actiune in instanta, de un alt presupus proprietar. "Este un proces in instanta cun un fals proprietar, in care avocatul sustine ca reprezinta interesele familiei Sutu, or, daca Palatul Sutu a fost vandut CEC si exista documente clare in acest sens, nu cred ca mai are ce interese sa sustina", potrivit lui Eugen Radulescu. Conducerea CEC a anuntat ca va lua o decizie legata de Palatul Sutu abia dupa ce va fi recuperat. "Vom vedea ce decizie vom lua dupa ce Palatul Sutu va reintra in patrimoniul bancii daca va fi sau nu vandut prin privatizare", a mai spus presedintele CEC.
Eugen Radulescu a mai declarat la Tirgu Mures ca institutia isi va extinde, in curand, serviciul de transfer international de bani prin compania "Transfer Rapid" si in alte tari. De doua saptamani serviciul este operabil doar pe ruta Spania, unde CEC colaboreaza cu institutia omoloaga, grupul Santander. Comisionul este de 5%, sub alte oferte de 15%, spune Radulescu. Aceasta este considerata o adevarata lovitura, considera presedintele CEC. Profitul brut al CEC, pana la 31 octombrie este de 47 de milioane de lei, fata de 4,4 milioane la 21 decembrie 2005, a mai spus Radulescu.
CEC are un capital social de 149,7 milioane lei, activele totale depasesc sase miliarde lei, iar reteaua sa este formata din 1.391 unitati, in mediul urban si rural. Banca are ca obiectiv principal in 2006 cresterea cotei de piata prin atragerea de noi clienti, atat din randul populatiei, cat si al firmelor, concomitent cu mentinerea clientelei actuale. Activitatea CEC a fost reorganizata, atat la nivel central, cat si in teritoriu, in cadrul procesului de restructurare in vederea privatizarii.
In cursa pentru privatizarea CEC au ramas OTP Ungaria si National Bank of Greece si, potrivit strategiei de privatizare a CEC, statul va vinde pachetul majoritar de 69,9% din actiunile bancii. Contravaloarea a 9,9% din pachetul scos la vanzare va fi transferata Fondului Proprietatea. Alte 5% din actiuni vor fi vandute fostilor si actualilor angajati ai CEC, iar restul de actiuni pana la 100% va fi tranzactionat pe piata de capital. Pretul oferit pentru pachetul majoritar va fi decisiv pentru alegerea cumparatorului.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
