In actuala economie bazata pe cunoastere, gruparea (clusterizarea) pe verticala a oraselor constituie tot mai mult un factor-cheie al inovarii si al cresterii economice, potrivit unui studiu publicat recent in Journal of Urban Economics. Daca, pana acum, o astfel de grupare era de obicei considerata ca avand loc pe orizontala, intr-o zona geografica, cu o concentrare ridicata de companii, capital si forta de munca, in prezent, in marile metropole si orase ale lumii, pe masura ce acestea ating noi inaltimi, se creeaza un nou tipar de densitate urbana, pe verticala. Este Bucurestiul gata sa ia startul in noua era, a economiei verticale?

Intr-o economie verticala, activitatile economice interdependente au tendinta de a se grupa (clusteriza) in cladirile inalte, anumite industrii prezinta un interes sporit pentru etajele superioare, iar variatia chiriilor in aceste clustere verticale (spre deosebire de cele orizontale traditionale) difera in functie de etaj, mai arata studiul citat. Astfel, nu doar ca nivelul chiriei creste odata cu etajul, pe masura ce chiriasii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru "statut, prestigiu si vedere", dar panta de crestere este mult mai inclinata comparativ cu cea a chiriilor din zonele de business centrale (central business district) ale oraselor.

In Bucuresti, insa, avem doua cladiri de tip turn, plus una in constructie si una anuntata pentru livrare in 2020. Momentan nu exista, si in viitorul apropiat nu ar fi prevazut un stoc suficient de mare de cladiri de acest tip, astfel incat sa schimbe orasul, in ideea unei "clusterizari" pe verticala, potrivit companiei de consultanta imobiliara Knight Frank.

"Gruparea industriilor (in Capitala - n.r.) se face mai degraba pe zone. Putem vorbi despre o grupare a sub-industriilor: spre exemplu in IT, centrele operationale se concentreaza in zona de nord si vest a orasului iar cei din software development cauta din ce in ce mai mult spatii centrale, CBD. Prima categorie are in continuare ca si criterii importante floor plate-urile mari si proximitatea fata de locuintele angajatilor, ceea ce dicteaza alegerea locatiei de catre dezvoltator, respectiv tipul de cladire pe care o construieste. A doua categorie pune mult accent pe amenitatile pe care locatia cladirilor le pune la dispozitia angajatilor, centrul si CBD-ul abunda in acest sens, motiv pentru care cererea este chiar in crestere", a declarat Timea Henter (foto jos), associate director, office, Knight Frank.

Timea Henter

Ea adauga ca, de regula, atat in Bucuresti cat si in alte orase ale lumii, etajele superioare sunt ocupate, cel mai des, de companii de consultanta, birouri de avocatura, dezvoltatori imobiliari, IT (software development). La noi, "variatia chiriei depinde mai mult de locatie, dar turnurile, prin tipologia lor, sunt intr-adevar mai costisitoare, au mai multe spatii comune (evacuare), rezultand un add-on factor mai mare. Chiar daca uneori etajele superioare au un headline mai mare, chiria medie a cladirii este, deocamdata, influentata de locatie si nu de tipul constructiei, in acest caz turn".

Este prestigiul unei companii sustinut de etajul inchiriat intr-o cladire de spatii de birouri?

La randul sau, Valentin Lupu (foto sus), associate director capital markets in cadrul Knight Frank spune ca "majoritatea companiilor de dimensiuni medii si mari se orienteaza catre cladiri de spatii de birouri eficiente si in special catre cladiri cu un plan de etaj care sa permita gruparea cat mai multor angajati pe acelasi etaj pentru a facilitata colaborarea in cadrul aceluiasi departament precum si intre departamente diferite".

Cladirile inalte sunt mai degraba "potrivite pentru companii cu mai putini angajati, pentru care costul chiriei nu reprezinta o componenta semnificativa in structura lor de costuri si pot plati o prima pentru cladiri mai inalte si mai vizibile dar care nu sunt la fel de eficiente din perspectiva utilizarii spatiului avand de obicei o suprafata mai mica pe etaj", arata Valentin Lupu.

"Alegerea zonei constituie un motiv de prestigiu, cu siguranta, ca in majoritatea oraselor lumii. Etajul superior, este important pentru anumite industrii, dar nicidecum nu este un prim factor decizional in ceea ce priveste prestigiul unei organizatii (in Bucuresti - n.r.), precum se intampla la New York sau la Londra, de exemplu. Prestigiul, statutul unei companii nu se dobandeste de la inaltimea la care se situeaza biroul acesteia, chiar daca adauga valoare. Desigur, nu se poate dezminti avantajul unei privelisti de la etajul 35, mai mult decat atat, etajele superioare estompeaza zgomotul cauzat de trafic si pot fi mai luminoase, asta in cazul in care nu sunt si alte turnuri in vecintate. Spatiile comune mai mari reprezinta un dezavantaj, accesul in birou poate sa dureze uneori mai mult", mai spune Timea Henter.

Sursa foto: pisaphotography / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri