"Dupa acoperirea zonei centrale, bancile si magazinele s-au orientat spre marile aglomerari urbane. Pentru 2008 estimam o incetinire a cresterii chiriilor", a precizat Godeanu. Potrivit Regatta, chiriile din marile centre comerciale ar putea sa scada in perioada urmatoare, ca urmare a cresterii numarului de galerii comerciale, mall-uri, hipermarket-uri.

Cele mai cautate spatii comerciale din Bucuresti sunt cele stradale, iar cele mai scumpe artere sunt Bulevardul Magheru si Bratianu, unde metrul patrat se inchiriaza cu 150 euro. In clasament urmeaza Calea Victoriei si Dorobanti, unde chiria se situeaza intre 80 si 100 euro pe metru patrat. Stefan cel Mare, Calea Mosilor si Mihai Bravu sunt strazi unde chiria se ridica la 50 de euro pentru un metru patrat. Cele mai mici chirii sunt percepute pentru spatiile comerciale din cartiere, unde se achita intre 25 si 60 euro pe metru patrat.

"Aceste valori sunt date pentru suprafete de o suta de metri patrati in locatii foarte bune, pe arterele respective. Desigur, preturile variaza in functie de locatie si de suprafata. In cazul acestui tip de proprietati intervine un nou factor, vadul comercial. Acesta este la fel de important ca primele doua in stabilirea pretului", considera Carmen Godeanu. Ea sustine ca, in cazul spatiilor comerciale stradale, amenajarile au un rol minor in influentarea pretului chiriei si inca mai este loc de crestere, spre deosebire de marile spatii comerciale unde tendinta este de scadere.

"Este greu de spus daca va exista o diferenta intre chiriile pentru spatiile comerciale stradale din viitoarele dezvoltari imobiliare din Bucuresti in comparatie cu cele vechi. Cel mai probabil ea va fi data de locatie, apoi de suprafata si vad comercial. Spre exemplu, un spatiu nou nu poate rivaliza cu o locatie de pe bulevardul Magheru, zona cu cel mai ridicat nivel al chiriilor la spatii comerciale stradale din Bucuresti”, a subliniat Godeanu.

Spatiile cel mai usor de inchiriat sunt cele intre 80 si 100 metri patrati. De regula, suprafetele mari se divizeaza deoarece astfel se obtin preturi mai bune. in ceea ce priveste principalii ocupanti ai acestora, peste 80% dintre operatori sunt chiriasi. In cazul mallurilor, procentajul este de 100% chiriasi, potrivit Regatta.

Principalii operatori ai spatiilor comerciale stradale sunt retelele bancare si alte institutii finaciare, lanturile de farmacii, cazinourile, retelele de magazine IT, showroomurile si supermarketurile de proximitate. in ultimii ani s-a remarcat o scadere drastica a magazinelor de imbracaminte si incaltaminte situate in spatiile comerciale stradale, care prefera mallurile si galeriile comerciale, mai spune analistul Regatta.