Creșterea proiectelor de construcții atât în zona privată, cât și în cea publică îi determină pe arhitecți să ia în calcul o scumpire a serviciilor de proiectare începând cu anul viitor, mai ales în condițiile în care prețurile actuale sunt considerate prea mici.
Potrivit unui studiu realizat de compania IBC Focus, firmele de arhitectură se așteaptă, la fel ca marii constructori, să crească volumul de muncă în următoarele 12 luni, în contextul cererii mai tot mai ridicate înregistrată și în anul 2021. Sectorul rezidențial (39%), infrastructura (32%) și sectorul industrial (10%) sunt domeniile în care arhitecții estimează creșterea cererii de proiectare și arhitectură.
În aceste condiții, circa 70% dintre arhitecți estimează creșteri ale tarifelor pentru serviciile de arhitectură în anul 2022.
“Măririle de prețuri vor influența atât proiectele private cât și publice, având în vedere că arhitecții mizează în următoarea perioadă să câștige proiecte rezidențiale, majoritatea cu finanțări private, iar pe locul următor se află proiectele de infrastructură și cele sociale, ambele cu finanțare de la stat”, declară Andrei Spătaru, CEO IBC Focus.
Citeste si:
De ce sunt prețurile mici?
Dintre participanții la studiul amintit, 65% consideră că prețurile sunt prea mici, iar 35% rezonabile. Niciunul nu a spus prea mari.
Am încercat să discutăm și cu un reprezentant al breslei arhitecților să ne explice de ce sunt considerate prea mici și care ar fi și celelalte motive de creștere a prețurilor din 2022.
Dialogând cu arhitectul Radu Negoiță, acesta ne-a spus că motive de creștere a prețurilor pentru serviciile de arhitectură sunt destule, iar creșterea volumului de lucrări nu este singurul. În primul rând, o problemă importantă a pieței fiind aceea că sunt arhitecți care lucrează la prețuri mult sub nivelul pieței și chiar al talentului lor.
„În România, pe zona de servicii de proiectare se practică prețurile de dumping. Sunt arhitecți care lucrează la prețuri sub cele practicate pe piață, doar pentru că trebuie să-și pună semnătura pe un proiect. La nivel de reglementări există un set de tarife după care piața lucrează, dar este unul foarte vechi. Oricum, este foarte greu să stabilești o regulă clară după care să impui niște prețuri, pentru că sunt mai multe forme de tarifare. De exemplu avem tariful pe suprafață, adică pe numărul de metri pătrați ai proiectului, ori tariful pe oră.
Citeste si:
Totodată, sunt dezvoltatori care cer o serie întreagă de planuri arhitecturale pentru același proiect imobiliar, ca să aibă de unde alege. De obicei, se ajunge la proiectele cu cel mai mic preț, ceea ce înseamnă și o scădere a calității unui proiect”, ne-a explicat Radu Negoiță.
Cine și în condiții ar putea creștere tarifele
Cât despre cine ar putea crește tarifele pentru proiectare în 2022, arhitectul ne spune că este posibil ca scumpirea serviciilor să vină din partea firmelor mari de arhitectură și în condițiile în care o fac în mod comun.
„Ar putea să crească prețurile cei care au birouri de proiectare mari și care au un deja un istoric bun în obținerea unor autorizații. Cei care fac în așa fel încât să treacă proiectele de etapa de autorizare. Tarifele ar putea să crească doar dacă birourile mari se vor înțelege. Să zicem că vor fi 20 de firme mari care vor scumpi serviciile, atunci, da, ne putem gândi că prețurile ar putea să crească”, ne-a mai spus Radu Negoiță.
Citeste si:
Probleme și în zona lucrărilor de construcții publice
IBC Focus arată că, doi din trei arhitecți consideră că prețurile practicate pentru serviciile de proiectare în cadrul licitațiilor publice sunt prea mici.
„Acesta este și motivul pentru care doar 4 din 10 firme de arhitectură din România participă la proiectele de licitații publice”, se arată în studiul citat.
Radu Negoiță ne-a explicat și de ce se ajunge la prețuri mici în zona de proiecte publice, de licitații, pentru că se merge pe ideea de a căuta din start cel mai mic preț.
„În ceea ce privește licitațiile publice, partea de arhitectură intră la pachet cu construcția, iar constructorul trebuie să găsească o soluție prin care să-l includă și pe arhitect în ofertă, și de aceea se merge pe varianta de a apela la o alternativă mai ieftină.”, ne-a mai spus Radu Negoiță.
Citeste si:
Din păcate, spune arhitectul, această strategie, de a merge pe prețul cel mai mic se răsfrânge asupra calității construcțiilor, atât în zona publică, dar și în cea privată. Atât investitorii publici, cât și cei privați merg către arhitecții care oferă prețuri mai mici, nu neapărat și serviciile de cea mai bună calitate.
”Corupția din sistem nu lasă profesiile liberale să tarifele corect. Pentru că dacă nu ar fi corupția și s-ar aplica la literă cadrul legislativ, fiecare dezvoltator ar fi obligat să întrunească un minim de condiții pentru un proiect. Atunci ar apela la capabilitatea de a face proiectul acela.
Din păcate, sunt colegi arhitecți care ar prelua orice proiect, pe sume foarte mici, dar pentru portofoliu”, a mai spus Radu Negoiță.
Cu alte cuvinte, nivelul scăzut al prețurilor nu este rezultatul doar al factorilor externi, adică faptul că atât autoritățile, cât și dezvoltatorii privați caută cele mai ieftine soluții, ci și pentru că sunt arhitecți care, potrivit ahitectului cu care am discutat, lucrează chiar și sub nivelul lor de talent.
Citeste si:
Arhitecții se plâng, dar pandemia nu i-a afectat
Pandemia nu a afectat afacerile din zona de arhitectură și proiectare din România, astfel încât cele mai puternice 100 de firme de arhitectură au reușit să își crească cifra de afaceri, potrivit IBC Focus. Mai mult, profitul cumulat al celor mai mari 100 firme de arhitectură a crescut cu 60% în 2020 față de anul precedent, ceea ce poate sugera că firmele de profil au operat deja creșteri de prețuri ce se revăd în marja de profit.
Mai mult de jumătate dintre firmele de arhitectură intervievate spun că afacerile lor sunt în creștere în acest an. Circa 41% indică o creștere de peste 10%, în timp ce alte 12 procente dintre firmele chestionate spun că afacerile vor crește până în 10%. Totodată, 20% dintre respondenți au spus că afacerile lor se vor menține la același nivel. Prin urmare, doar 26% dintre firmele de arhitectură estimează o scădere a cifrei de afaceri, în acest an.
Citeste si:
„Imunitatea firmelor de arhitectură la pandemie se observă și în comportamentul companiilor în raport cu forța de muncă. Firmele de arhitectură nu au operat concedieri (65%) în perioada pandemică, în timp ce un sfert dintre arhitecți (27%) au făcut angajări noi”, se mai arată în studiul IBC Focus.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
