Dezvoltările imobiliare de lângă plaja Corbu au creat agitație în ultimele zile, mai ales în condițiile în care autoritățile locale, opinia publică și chiar un parlamentar local au atras atenția asupra construcțiilor care au început să apară în zonă. Declarații în exclusivitate de la dezvoltatorul care construiește cel mai mare proiect imobiliar din zonă, plus părerea unui specialist în arii protejate.

În urma unui reportaj realizat de Pro TV privind proiectul imobiliar de lux ce este construit într-o zonă protejată, parte a Rezervației Biosferei Delta Dunării, opinia publică a reacționat subliniind importanța prezervării arealului natural și a sălbăticiei locului îndrăgit de mii și mii de români, care merg în fiecare vară să se bucure de unul dintre puținele locuri care oferă mai multă liniște decât plajele aglomerate din stațiunile deja consacrate.

Wall-Street.ro a reușit să ia legătura cu dezvoltatorul proiectului Zargana Ecosanctuar, cel care se află în centrul acestor dezbateri. Am stat de vorbă cu managerul de proiect Zargana, Cristian Stanciu, pentru a afla și punctul de vedere al companiei.

Informațiile din presă nu sunt complete. Într-adevăr amplasamentul proiectului este situat într-o arie protejată de interes național, Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), care este și sit RAMSAR, iar două situri de importanță comunitară, parte a rețelei ecologice funcționale Natura 2000, se suprapun peste el.

Informația completă trebuia însă să arate faptul că în nici una dintre aceste arii naturale protejate nu este interzisă construcția de imobile atât timp cât sunt respectate condițiile din planurile de urbanism și când studii temeinice, de lungă durată și făcute de specialiști atestați de Ministerul Mediului și cu experiență dovedită, arată faptul că impactul asupra habitatelor și speciilor pentru care siturile au fost desemnate nu este semnificativ. Impactul proiectului nostru este de 0,02% din totalul arealului”, a declarat eprezentantul dezvoltatorului.

Potrivit acestuia, zona în care este dezvoltat proiectul face parte din una dintre zonele de dezvoltare durabilă ale RBDD, zone în care construcțiile sunt permise în anumite condiții. Aceste zone de restricție în ceea ce privește construcțiile sunt Zonele de Protecție Strictă și Zonele Tampon ale acestora. Este exact situația pensiunilor sau complexurilor turistice care au fost dezvoltate perfect legal în interiorul RBDD.

Zona în care noi construim se află la mare distanță de zonele strict protejate ale RBDD”, precizează Cristian Stanciu.

Potrivit reprezentanților Zargana, administrația locală anterioară a încercat să dezvolte zona respectivă, încercând să pună accent pe componenta turistică, pentru care a demarat elaborarea unui proiect de constituire a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), cu care s-au împiedicat în normele și condițiile impuse de ARBDD. Compania și-a adus propriii specialiști și au reușit să obțină un PUZ îndeplinind toate condițiile impuse de ARBDD.

Nu suntem singurii care construim în zonă. Toată zona apare în documentațiile de la Cadastru (ANCPI), totul este parcelat, intabulat, sunt construcții de 10 ani în zonă. În plus, locul unde construim noi este mult mai departe de zona cea mai sensibilă. Și nu ne aflăm pe plajă. Suntem la 170 de metri de plajă, iar plaja nu va intra în administrația noastră. Este domeniul public, este proprietatea primăriei.

Nu am voie să pun bar, nu am voie să întind șezlonguri, nu am voie să desfășor nicio activitate economică pe plajă. Mai mult, în colaborare cu autoritățile locale, ne-am angajat față de ARBDD să curățăm plaja de gunoaie și să o îngrijim, dar nu putem desfășura nicio activitate economică”, ne-a mai explicat Cristian Stanciu.

Acuzați că lucrează iarna că hoții

O problemă cu care dezvoltatorul s-a lovit a fost reprezentată de acuzațiile ce țin de faptul că ar construi iarna când agitația este mai mică în zonă, pentru a nu atrage atenția.

Am fost acuzați că lucrăm «iarna ca hoții». Nu e deloc adevărat. Înainte a primi avizele am făcut studiu cu un biolog, care a stat un an de zile să analizeze flora și fauna din zonă, pentru a ne spune cum putem construi.

Acestea ne-a spus că putem construi doar toamna și iarnă, pentru că în restul anului sunt perioadele de împerechere, de eclozare a puilor și nu putem veni cu echipamente grele să lucrăm să le speriem. Pe timp de vară putem, cel mult, să lucrăm la interioare, să vopsim, să zugrăvim nimic mai mult”, ne-a mai spus reprezentantul dezvoltatorului.

Acesta ne-a mai spus că ARBDD a inclus în avizare și condiția ca dezvoltatorul să vină cu utilaje noi de construcții.

„Am cheltuit 400.000 de euro doar în utilaje noi de construcție, pentru că ARBDD nu vrea să venim în zonă cu echipamente care ar putea avea scurgeri de ulei, de motorină și așa mai departe. Evident că există și riscul ca și un echipament nou să aibă probleme, dar riscurile sunt mai mici.

Am obținut autorizațiile îndeplinind toate condițiile impuse de toate autoritățile. Ba mai mult, este în lucru o hotărâre de guvern care urmează să fie aprobată, iar condițiile de obținere a avizelor și autorizațiilor sunt mult mai relaxate. Noi ne-am supus unor condiții draconice. Chiar gândeam că ar fi fost bine să nu ne grăbim cu proiectul, pentru că ne-ar fi fost mai ușor”, ne-a mai spus reprezentantul dezvoltatorului care a demarat procedurile încă din 2016 pentru a putea construi proiectul imobiliar în zonă.

Care este relația cu autoritățile

Potrivit managerului de proiect de la Zargana, relația dintre autorități și compania pe care o reprezintă este una neutră. Noua administrație încă se pune la punct cu tot ceea ce înseamnă administrarea localității, iar din partea lor nu există probleme.

Avem o relație corectă, ca între autoritate și beneficiar, dacă îi putem spune așa. Proiectul a început când era altcineva în administrația locală, administrație care avea în plan să dezvolte turistic zona. Nu suntem singurii care construim aici.

Zona nu mai est demult una sălbatică. Aici există de mulți ani restaurante, de câțiva ani facilități de cazare iar în ultimii 10 ani a devenit o zonă predilectă pentru practicarea turismului sălbatic. În fiecare an în așa numita «plajă sălbatică» s-au cazat, în condiții sanitare improprii, parcând și campând pe habitatele naturale de acolo, făcând focuri și lăsând tone de gunoaie câteva zeci de mii «turiști». În unele weekend-uri probabil numărul lor depășind 3.000”, ne-a mai spus Cristian Stanciu.

Potrivit acestuia, ARBDD chiar a susținut dezvoltarea unor facilități noi de cazare în zonă care să aibă grijă de areal.

„Ne-au și spus că este nevoie de un turism controlat aici. Sunt zeci de poze postate de ARBDD pe site-ul lor și pe pagina oficială de Facebook, în care se vede cât de dezorganizat se vine pe plaja de la Corbu. Mașini parcate oriunde, gunoaie, corturi amplasate cum a vrut fiecare, grătare. În schimb, noi suntem obligați să facem locuri speciale de parcare. Vom face și o parcare publică supraterană pentru că ne gândim că nu vii ca turist în zona asta să te plimbi cu mașina și că ar fi potrivit să ai un loc unde să o lași”, adaugă Cristian Stanciu.

Ce spun specialiștii în protecția mediului

Wall-Street.ro a luat legătura și cu Conf. univ. dr. Giuliano Tevi, rector în cadrul Universității Ecologice din București, expert în mediu, pentru a avea și opinia unui specialist în domeniu, iar acesta ne-a spus că în zona Corbu se poate face cel mult turism ecologic, ceea ce presupune accesul unui număr limitat de turiști în zonă.

Fără să mă refer la vreun proiect imobiliar în speță, dar cunoscând zona respectivă pot spune că se poate construi chiar și în arii protejate, inclusiv în zona Corbu. Condiția principală este aceea de a nu se ajunge la un «turism industrial», care să atragă prea multă lume, în așa fel încât activitatea umană din zonă să nu afecteze natura. Într-o zonă precum cea de la Corbu trebuie făcut cel mult un turism ecologic, unul care să nu afecteze ecosistemul natural”, ne-a explicat Giuliano Tevi.

Expertul în mediu a mai precizat că activitatea turistică din zona respectivă nu este una corespunzătoare, mai ales că plaja a devenit tot mai populară, atrăgând în sezonul cald chiar și câteva mii de persoane pe weekend, iar modul în care este administrat și îngrijit acest areal nu este unul corespunzător din cauza lipsei de infrastructură turistică adecvată.

„Tot ce pot spune eu despre zona Corbu din punct de vedere turistic este că, de mai mulți ani, activitatea turistică este una destul de haotică. Este și problema deșeurilor care rămân în urma turiștilor pentru că nu există o infrastructură de colectare a gunoaielor corespunzătoare. Sunt sute, chiar mii de turiști care vin în weekendurile de vară. În zonă nu se derulează un turism organizat”, ne-a mai spus Giuliano Tevi.

”Am avut mai multe controale de-a lungul timpului”

În ceea ce privește opinia locală, la început exista problema că noile construcții ar putea obtura priveliștea și că acestea vor ocupa plajele, dar reprezentantul dezvoltatorului spune că toate demersurile de dezvoltate publică și privată au fost puse în dezbatere.

Problema cu noi este că suntem cel mai mare proiect din zonă. Nu există un alt proiect ca al nostru. Mai este și cineva care tot face plângeri, dar nu la adresa noastră, ci la adresa administrației locale, așa că vin tot felul de corpuri de control și ne verifică și pe noi. Am avut atâtea inspecții și nu au găsit nimic.

Chiar și acum, după apariția reportajului de la Pro TV au venit de la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (luni, 31 ianuarie – n.r.) și nu au găsit nimic. În raportul lor chiar scrie că am respectat toate obligațiile legale. Am avut mai multe controale de-a lungul timpului și credeți-mă că nu au venit să ne mângăie pe cap”, ne-a mai spus Cristian Stanciu.

registru control - Zargana(Sursa: Zargana)

Deputatul de Constanța, Bodgan Bola, membru al PNL, s-a arătat deranjat de dezvoltarea imobiliară din zonă și a scris pe pagina de Facebook personală că va cere controale din partea mai multor organisme de control ale Guvernului.

Așa cum am promis, am trimis în această dimineață solicitarea expresă către Guvernul României și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin care le solicit pe această cale trimiterea de urgență a corpului de control al primului-ministru și al Ministerului Mediului pentru a verifica legalitatea acordării avizelor de către Agenția pentru Protecția Mediului Constanța și de către Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării cu privire la începerea construcției complexului complexului turistic de lux, cuprinzând 18 imobile de mari dimensiuni, situat pe plaja sălbatică din localitatea Corbu.

Primăria Corbu se apără astăzi spunând că au fost obligați să permită începerea construcțiilor, deoarece dezvoltatorul a prezentat toate avizele necesare emise de instituțiile subordonate Ministerului Mediului. Cum a fost acest lucru posibil? Atât Guvernatorul Deltei Dunării cât și directorul Agenției pentru Protecția Mediului admit că s-au dat în trecut avizele pentru începerea lucrărilor. Cum poți susține că impactul este minim când se toarnă beton direct pe nisip, în apropierea plajei?”, a scris parlamentarul pe rețeaua de socializare.

Din păcate, acesta nu a putut fi contactat pentru o nouă declarație până la publicarea acestui material.

Zargana Ecosanctuar

(Sursa foto: Zargana)

De cealaltă parte, dezvoltatorul mai spune că, tehnic vorbind, proiectul Zargana Ecosanctuar nu este află în Rezervația Biosferei.

„Cu toate acestea, pentru că ne-am dorit să fie un concept gândit de la început la capăt într-o integrare cu peisajul, aceasta filozofie de lucru ne-am impus-o noi înșine și am respectat niște standarde mult mai stricte decât cele care ne-au fost cerute de autorități. În zonă nu avem nicio stație de epurare, iar deversările noastre le ducem la Rafinăria de la Năvodari. Ne-au dat o hârtie prin care putem duce cu deversările la ei.

Mai mult, nu turnăm betoane pe plajă. Construcțiile stau pe niște piloți care pot fi scoși, iar în câțiva ani, natura își revine la loc. Impactul construcțiilor noastre este nesemnificativ”, spune Cristian Stanciu.

Sursa foto: Shutterstock / FlorinRO

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri