Programul Noua Casă, cunoscut anterior ca Prima Casă, a fost unul dintre principalele motoare ale pieței imobiliare, oferindu-le șansa celor care aveau nevoie de o locuință să-și cumpere una mai ușor. Totuși, în condițiile în care prețurile au crescut foarte mult, programul este tot mai puțin accesat de români.

Prezent la conferința reConstruct 2022, organizată de wall-street.ro, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), instituția care supraveghează și administrează programul Noua Casă a prezentat evoluția din această primă parte a anului 2022, iar semnele ne arată că nu face față creșterii accelerate a prețurilor locuințelor.

Potrivit lui, programul prin care circa 300.000 de români și-au luat o locuință și care a ajuns în al 13-lea an de la înființare (inițial sub numele Prima Casă), încă domină segmentul creditelor ipotecare, 3 din 4 astfel de credite fiind prin Noua Casă.

Totuși, la începutul acestui an, după un 2021 foarte bun, un an atipic, după cum l-a descris directorul general al FNGCIMM, 2022 este un alt an neobișnuit, dar într-un sens total diferit.

Dumitru Nancu - FNGCIMMDumitru Nancu - director general FNGCIMM - sursa foto: Wall-Street.ro/Ovidiu Udrescu

„E clar că la început de an am avut parte de o premieră unică în istoria omenirii. Ne-am confruntat în același timp cu o criză epidemică, una economică și una geopolitică strategică. Toată această situație a dus și la o creștere a inflației.

În aceste condiții, dacă anul trecut, în primele două luni ale programului, am avut 7.200 de credite acordate prin Noua Casă, anul acesta am avut abia la jumătate, cam 3.500 de credite acordate. Dacă anul trecut primeam cam 110 – 115 cereri de credite pe zi, anul acesta am ajuns la maximum 65 de cereri pe zi”, a explicat Dumitru Nancu.

Potrivit lui, este clar că această scădere a cererii de credite prin Noua Casă a venit ca urmare a creșterii prețurilor locuințelor, dar și a scumpirii creditării.

În ultima lună observăm că datele seamănă izbitor cu anii 2017 – 2018. Avem doar circa 33% consumat din plafonul de 1,5 miliarde de lei alocat pentru acest an. Credem, totuși, că în cea de a doua jumătate va fi consumat și acest plafon. Observăm și că, deja, majoritatea românilor cer trecerea de la ROBOR la IRCC. Avem 300-400 de astfel de cereri pe zi. E clar că s-a scumpit creditul”, a mai spus oficialul Fondului de Garantare.

Este o evoluție slabă a programului până acum, cel puțin în comparație cu 2021, când piața s-a aflat într-un moment mult mai favorabil.

„Anul trecut am avut 100 - 115 cereri pe zi, dar în condițiile în care se vorbea că ar putea fi ultimul an în care va mai fi programul, totodată, pentru că toată lumea stătea acasă, iar mulți își doreau o locuință mai mare, se modificase și programul, pentru că ridicasem pragul de 59.000 de euro și am venit cu noile praguri de 70.000 și 140.000 de euro. A fost un an atipic. Ceea ce s-a întâmplat în anul 2021 nu va mai fi. Totuși, cred că spre finalul anului vom epuiza și plafonul alocat pentru 2022”, a mai spus Dumitru Nancu.

Ritmul lent de creditare prin Noua Casă din acest an este, însă, un semn că nu vom asista la solicitări de creștere a bugetului alocat în 2022.

„Nu se pune problema de suplimentare. Majoritatea românilor își caută o variantă mai ieftină a creditelor deja existente și contractate. Sperăm că spre sfârșitul acestui an, lucrurile să se regleze și să revenim la nivelul anilor 2015 – 2016, când se cerea suplimentarea fondurilor”, a mai spus Dumitru Nancu.

Reacția jucătorilor din piață la utilitatea programului Noua Casă

Prezent la conferința reConstruct, Dan Niculae, head of new business în cadrul imobiliare.ro, este de părere că programul ar trebui ajustat în așa fel încât să țină cont cu evoluția pieței, deoarece, la nivel general, la începutul acestui an, creditarea ipotecară nu scăzuse sub nivelul din 2021.

Dan Niculae - imobiliare.ro

Dan Niculae - head of new business, imobiliare.ro - sursa foto: Wall-Street.ro/Ovidiu Udrescu

Cifrele noastre arată că evoluția creditelor ipotecare este în același trend cu cea de anul trecut. Nu vedem o scădere de 50% a creditelor noi, ci o scădere a numărului de credite prin Noua Casă. Creșterile de prețuri au dus mulți români care voiau să-și ia un credit prin Noua Casă să nu se mai încadreze la acele condiții care fac diferența dintre Noua Casă și celelalte tipuri de credite.

Pentru că, dacă am compara oferta de credite din partea băncilor, în intervalul 70.000 și 140.000 de euro, nu prea merită să te complici și să aștepți să obții un credit prin Noua Casă. În aceste condiții, vă gândiți să schimbați programul, poate de la anul, în așa fel, încât să țineți cont de evoluția prețurilor, dar și a ofertei bancare?”, l-a întrebat Dan Niculae pe directorul FNGCIMM, în condițiile în care este tot mai greu să te încadrezi în limitele programului.

Dumitru Nancu a replicat spunând că reducerea cotei TVA de la 19% la 5% pentru proprietățile mai scumpe de 70.000 de euro și până în 140.000 de euro a fost o măsură pentru a contracara creșterea prețurilor, dar beneficiul scontat prin această măsură a fost anulat de creșterea accelerată a prețurilor locuințelor.

Măsura de combatere a fost luată la început de an, prin această facilitate fiscală, care ar fi trebuit să aducă o ieftinire cu 14% a proprietăților din acest interval. În acest moment, trebuie să așteptăm finalul anului, să vedem cum se va așeza piața, dar trebuie să ținem cont de un alt lucru: nivelul salariilor nu va putea ține pasul cu inflația, cu creșterea prețurilor.

Asistăm la o creștere a prețurilor care nu este generată de motive economice, ci mai mult de ce se întâmplă în partea de est a Europei. Va fi nevoie și de o aliniere a salariilor, ceea ce nu cred că se poate obține

Dumitru Nancu

Potrivit lui, scumpirea prețurilor a generat o cerere mai mare pe segmentul dintre 70.000 și 140.000 de euro, dovada fiind faptul că dintre cele 3.500 de credite acordate până acum prin Noua Casă, aproape 2.500 sunt imobile mai scumpe de 70.000 de euro.

Sorin Blaga: Criteriul ar trebui să fie suprafața, nu valoarea. În Polonia funcționează

Prezent și el la eveniment, Sorin Ioan Blaga, CEO Liebrecht & wooD, dezvoltatorul imobiliar care construiește proiectul Liziera de Lac, la est de București, este de părere că unele lucruri pot fi perfectibile, în special în ceea ce privește criteriile de creditare, deoarece plafoanele bugetate dau naștere unor practici nu foarte corecte.

Sorin Ioan Blaga, CEO Liebrecht & wooD - Wall-Street.ro/Ovidiu Udrescu

Ceea ce se întâmplă în realitate este că dezvoltatorii încearcă să găsească soluții, unele nu neapărat foarte corecte și creative, să construiască în limita plafoanelor, pentru că acolo e piața. Apoi, îmi vin oameni care îmi spun că vor o casă cu toate facilitățile, dar o vor 139.000 de euro, pentru a se încadra în program. Or, eu nu pot să vând o casă la prețul ăla, dacă pe mine m-a costat 160.000 de euro ca să o construiesc. Și le spunem să găsească o altă variantă. Îi întrebăm: dar de ce o vreți la prețul ăsta? Răspunsul: pentru TVA, pentru că este mai ieftină.

În condițiile astea, întrebarea mea este, de ce nu eliminați, la cota asta TVA, valoarea și în loc să lăsați limita de 700.000 de lei pentru care trebuie să se încadreze creditul, și nu puneți o suprafață limită construită?

Acesta este un model pe care Polonia îl folosește de foarte mulți ani și care funcționează. Sunt lucruri care contează în favoarea calității, pentru că tu vii, spui că faci un credit imobiliar indiferent care e el, pe 35 de ani, și te trezești că ceva nu e ok în locuința aia, pentru că acel dezvoltator a fost obligat să ia decizia de a construi mai ieftin, după care s-a întors cu spatele, a plecat și Dumnezeu cu mila”, a punctat Sorin Ioan Blaga.

Directorul FNGCIMM a spus că Guvernul a încercat să ajute piața imobiliară prin luarea mai multor măsuri, atât prin reducerea cotei TVA, dar și prin introducerea a două programe care să-i ajute pe dezvoltatori, Garant Construct și IMM Invest, care să stimuleze construcția de locuințe noi la prețuri mai mici.

„Este așa cum spuneți. Și când a intrat Prima Casă, dezvoltatorii construiau până în 59.000 de euro. Din 2020, am modificat pragurile pentru a încuraja construcția de noi locuințe. Dacă la început, în program se încadrau mai bine locuințele vechi, acum încercăm să încurajăm construcția de locuințe noi.

Sorin Ioan Blaga a mai spus că impunerea unei limite a suprafeței locuințelor ar fi o alternativă mai bună decât un prag valoric al creditării, pe modelul Poloniei, deoarece este încurajată construcția de locuințe la o calitate mult mai bună.

„De aceea s-a și luat această măsură de a se crește plafonul până la 140.000 de euro, pentru a încuraja achiziția de locuințe mai bune, dar această creștere a prețurilor a anulat și această măsură”, a replicat Dumitru Nancu. „Totodată, reducerea cotei TVA la 5% de la 19% pentru locuințele de până în 140.000 de euro, care ar fi trebuit să fie un beneficiu pentru piață, a fost înghițită de această creștere a prețurilor locuințelor. E clar că în fiecare an am venit cu o soluție, care a dus la îmbunătățirea programului”.

Deocamdată, nu sunt semnale clare că programul va continua și în 2023, dar ținând cont de ce s-a întâmplat în ultimii ani, șansele ca acesta să fie reluat sunt foarte mari, dar încă este devreme să putem trage concluzii în ceea ce privește forma și modificările care vor fi aduse pentru 2023, în cazul în care Guvernul va decide să continue cu programul Noua Casă.

Conferința reConstruct 2022 – Încetinire sau creștere la puterea2? - a fost susținută de P3 Logistic Park, Colliers, Genesis Property, Storia.ro, Mindspace, EnelX, RPHI, Toff Dominium, Cometex, J8 Office Park, Liziera de Lac, Mobexpert, Maison Dadoo și Mousserie.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri