Calea Victoriei este plină de clădiri vechi, unele declarate monument istoric, altele făcând parte din „patrimoniul arhitectural” al unuia dintre cele mai cunoscute bulevarde din România. De ceva ani, în spatele unui gard, se ascunde unul dintre cele mai importante imobile, care a aparținut domnitorului Barbu D. Știrbei.

De această dată, wall-street.ro #ClădiricuPovești a ajuns în curtea și în încăperile unuia dintre cele mai importante monumente istorice din București și din țară.

Cunoscut în zilele noastre ca Palatul Știrbei de pe Calea Victoriei, imobilul este fosta reședință a unuia dintre cei mai eficienți domnitori ai Țării Românești, impresionantă fiind reușita acestuia de a reduce drastic din datoria țării.

Unii l-ar putea acuza pentru că a fost prea strict cu cheltuielile țării, dar ținând cont că venea după o perioadă foarte tulbure, care culminase cu Revoluția de la 1848 și pentru că a trebuit să se ocupe de întreținerea armatei de ocupație ruso-turce, care s-a retras abia în 1851, misiunea de a scăpa de cât mai multe dintre datoriile țării nu a fost una ușoară.

Pe timpul domniei lui, Barbu D. Știrbei a șters două treimi din datoria Țării Românești, dar chiar și în condițiile în care a ținut cheltuielile țării la sânge, a reușit să redeschidă școlile închise în timpul revoluției de la 1848, a deschis teatrul din București, și a lăsat și două palate impresionante în urmă. Pe lângă cel din Buftea, a lăsat și palatul care-i poartă numele de pe Calea Victoriei.

Cel din urmă a fost finalizat în 1835, fiind construit după planurile arhitectului francez Michel Sanjouand. La acea vreme, Barbu D. Știrbei era mare logofăt al dreptății, dar imobilul avea să devină reședință domnească o dată cu urcarea lui pe tronul Țării Românești.

Palatul Știrbei din Calea Victoriei(Palatul, corpul de gardă și grădina la finele secolului XIX - sursa: Reședințele Știrbey de Oana Marinache)

Citește și: A fost ridicată în al Doilea Război Mondial, a trecut prin bombardamente, două mari cutremure, iar acum revine la viață

Palatul nu a avut forma pe care o cunoaștem azi de la bun început. În 1869, palatul a intrat în proprietatea fiilor domnitorului, care au dezvoltat și mai mult palatul. Grădinile, grajdurile și anexele au fost adăugate la dorințele lor. Probabil cea mai importantă decizie a fost cea luată de prințul Alexandru Știrbei care a cerut construcția etajului superior și a turnului din nord-est. Cu ocazia acestor lucrări au apărut, evident, și cele patru cariatide, care ies în evidență când te uiți către partea superioară a clădirii, pe partea dinspre Calea Victoriei.

Palatul Știrbei Calea Victoriei

(Sursa foto: Wall-Street.ro)

A fost un loc pentru baluri și petreceri spectaculoase, dar acum clădirea se află într-o stare precară. Elementele arhitecturale excepționale, cum ar fi coloanele grecești de la etaj, ori sobele care au peste 100 de ani, superb ornamentate, tâmplăria și feroneria care dau plus valoare clădirii, sunt partea frumoasă a acestui impunător imobil din centrul Capitalei.

Sala de petreceri Palatul Știrbei din Calea Victoriei

(Recepția de la Palatul Știrbei, din 22 iunie 1843, gravură în lemn după Charles Doussault - sursa: Reședințele Știrbey de Oana Marinache)

De cealaltă parte se află tencuiala care stă să cadă și la interior și la exterior. Unii dintre proprietarii din epoca recentă nu au avut grijă în mod corespunzător de Palat, efectuând lucrări de renovare neconforme cu stilul arhitectural, ori cu ambianța imobilului. De departe, cea mai neinspirată decizie fiind placarea unui perete cu o fațadă care ar trebui să simuleze un perete din cărămidă.

Nu știu cu ce scop, dacă ar fi trebuit să-i dea un aer industrial toaletei care a funcționat pe vremea când aici își derula activitatea un restaurant, fie pentru a augmenta aerul vintage, dar pare să nu aibă nicio legătură. Clădirea este în sine o construcție aparte de multe alte clădiri din București, iar inserția unor elemente decorative de acest gen a fost o decizie care mai degrabă a defavorizat un imobil plin de farmec.

Palatul Știrbei, Calea Victoriei(Barbu Știrbei la întoarcerea în țară în octombrie 1954, lucrare de Carol Wahlstein - sursa: Reședințele Știrbey de Oana Marinache)

O companie israeliană speră să facă uitate controversele din ultimii 20 de ani

Palatul se află acum în proprietatea celor de la Hagag Development Europe, care vor să renoveze clădirea monument din Calea Victoriei. Dezvoltatorul israelian mai are în portofoliu încă o clădire veche pe același bulevard, la numărul 139, un bloc ridicat în perioada interbelică de o femeie antreprenor și despre care vă povesteam în urmă cu un an. De asemenea, exact lângă Palatul Știrbei deține și clădirea H 109 Victoriei, cunoscută ca fiind fostul sediu al companiei Petrom, pe care compania israeliană a renovat-o complet, dându-i funcția de clădire de birouri.

Dar dacă în cazul clădirilor mai sus amintite lucrurile au fost ceva mai simple din punct de vedere al obținerii autorizațiilor, deoarece nu erau incluse în lista monumentelor istorice, în cazul Palatului Știrbei lucrurile au fost ceva mai complicate. Etapele de autorizare a acestor lucrări de renovare și consolidare ale imobilului au durat mult mai mult, fiind vorba de un monument istoric, dar recent au anunțat că au primit autorizația de construire, ceea ce le permite să înceapă lucrările de reconsolidare și renovare.

Palatul Știrbei(Sursa foto: Wall-Street.ro)

Vor fi refăcute fațadele și elementele decorative exterioare și interioare, urmărind linia proiectului inițial. Imobilul este clasat drept monument istoric de clasă A, fiind considerat unul dintre cele mai valoroase și reprezentative construcții pentru patrimoniul arhitectural, cultural și istoric al Bucureștiului.

Potrivit dezvoltatorului israelian, Palatul va fi redenumit în „H Știrbei Palace”, proiectul de renovare a proprietății prevăzând și reedificarea corpului anexă al fostei remize de trăsuri, construcție care va respecta volumetria și raportul plin-gol al corpului inițial, prin modelarea golurilor fațadei către Palat.

Lucrări care vor fi mai mult decât binevenite, deoarece starea actuală a imobilului ne indică un stadiu de degradare avansat, iar reprezentanții locali ai Hagag Development Europe ne spuneau că lucrările nu ar mai trebui să întârzie din cauza autorizațiilor de care avea nevoie. La momentul vizitei noastre la fostul palat domnesc al lui Barbu D. Știrbei, compania încă nu primise autorizația de construire care să-i permită demararea construcției, dar între timp a primit-o, așa că așteptăm și noi demararea procesului de readucere la viață a acestei minunate proprietăți din buricul Capitalei.

Proiect H Știrbei Palace(Randare 3D a Hagag Development Europe cu proiectul de renovare a Palatului Știrbei din Calea Victoriei)

Palatul l-a găzduit pe Prințul Albert al Prusiei în 1843, venit la o recepție, a fost reședința feldmareșalului rus Iva Fiodorovici Paschievici în timpul războiului ruso-turc, dar și sediul Ambasadei SUA în timpul Primului Război Mondial între anii 1917 și 1918. A fost folosit ca spital, ca punct de lucru al Crucii Roșii. A fost și sediu de muzeu, dar și loc pentru diverse evenimente mai mari sau mai mici de-a lungul istoriei sale.

Citește și: Caru cu bere – povestea fascinantă a celui mai vechi restaurant din Capitală

Era cât pe ce să se ridice un mall în curtea Palatului

Deși a trecut prin multe evenimente istorice, ultimii 20 de ani parcă au fost cei mai agitați și mai marcanți pentru Palatul Știrbei din Calea Victoriei.

După un proces lung de retrocedare către moștenitorii familiei, început în 1994 și încheiat în 2004, nepoata prințesei Maria Știrbei, Ileana Kripp și soțul ei Jakob Kripp, ultimii moștenitori ai Palatului Știrbei decid să scoată la vânzare proprietatea din lipsa fondurilor de administrare a unei asemenea domeniu.

De aici începe o istorie extrem de agitată și parcă nemeritată pentru un imobil istoric, scandalurile în care Palatul Știrbei din Calea Victoriei a fost implicat ținând capul de afiș al presei, dar atrăgând în mod repetat atenția opiniei publice, pe fondul unor decizii din partea autorităților, dar și a planurilor controversate ale unor investitori privați.

Palatul Știrbei Calea Victoriei

(Sursa foto: Wall-Street.ro)

Noul proprietar după 2005, care cumpărase Palatul cu 11 milioane de euro, propune un proiect imobiliar controversat, care a tot fost plimbat între autorități, cu scopul de a-l aproba. Au avut loc și lucrări de demolare în anul 2008, pentru a face loc pentru ceea ce se voia a fi un mall, dar după o serie lungă de controverse, Palatul ajunge în proprietatea Hagag Development Europe, care cumpără proprietatea în anul 2019. Anunță imediat intenția de renovare a complexului Știrbei, dar vine pandemia.

Procesul de autorizare a lucrărilor de renovare a durat ceva, dar până la urmă Hagag Development Europe obține actele care să-i permită să facă acest lucru în vara lui 2022.

Nu știm cât vor dura lucrările, pentru că unele părți ale Palatului sunt într-o stare de degradare avansată, gata chiar să se prăbușească, așteptând atâția ani lucrările de renovare și reconsolidare de care avea nevoie.

Palatul Știrbei din Calea Victoriei

(Sursa foto: Wall-Street.ro)

În plus, așa cum menționam mai sus, vor fi reconstruite unele componente ale complexului care fuseseră demolate de vechiul proprietar.

Hagag anunță că va transforma Palatul Știrbei într-unul dintre cele mai selecte galerii comerciale din Europa de Sud-Est, dar și într-un loc în care artiștii români contemporani să-și expună operele.

Potrivit companiei israeliene, amenajarea exterioară va cuprinde sistematizarea verticală a curții de onoare orientată către Calea Victoriei, a segmentului de curte adiacentă corpului semicircular reconstruit, dar și a curții interioare nou create la nivelul subsolului pe fațada de vest, astfel încât să ofere o imagine unitară a întregului ansamblu.

Nu putem decât să sperăm că Palatul va fi readus la gloria anterioară și să redevină un punct important pe harta turistică a unui București care ascunde multe astfel de proprietăți, deși ar trebui să profite mai mult de ele.

Vedeți mai multe imagini în galeria foto, dând click pe prima poză a acestui articol.

Sursa foto: Wall-Street.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri