Impactul economic al blocării planurilor urbanistice zonale (PUZ) din Capitală este unul semnificativ, contribuția Bucureștiului la PIB-ul național scăzând deja cu 2,4 puncte procentuale anul trecut, iar pentru intervalul 2022-2026 pierderea totală financiară în economie fiind estimată la 52 miliarde de lei, se arată într-un studiu prezentat în cadrul unei conferințe organizată de Bucharest Real Estate Club (BREC).

Potrivit studiului amintit, blocajul administrativ și incertitudinea legată de legislația de urbanism din Capitală se reflectă și în aportul direct al industriilor construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare la formarea PIB-ului local. Astfel, dacă în 2019, acesta se situa la 14,2%, în 2020 a ajuns la 14%, iar în 2021 la 13,3%.

Blocarea PUZ-urilor duce, în consecință, la reducerea activității celor mai multe companii din sectorul de construcții de tranzacții imobiliare, iar multe dintre acestea sunt expuse riscului de insolvență, în condițiile în care 9 din 10 firme au venituri sub 1 milion de euro. Reducerea activităților din construcții și tranzacții imobiliare este cu atât mai problematică în contextul unui grad de îndatorare foarte ridicat (aproape 80%).

„Consecințele lipsei de predictibilitate și a blocajului administrativ pot genera pierderi financiare mai mari decât cele 10,4 miliarde de euro estimate în studiu, prin reticența investitorilor internaționali și locali în a-și plasa capitalul în noi investiții pe piața bucureșteană. Valorea acestor pierderi este imposibil de cuantificat”, a declarat Despina Ponomarenco, Președinte Bucharest Real Estate Club.

Studiul mai arată că, având în vedere aportul important pe care Construcțiile și Tranzacțiile Imobiliare îl generează atât la nivelul economiei naționale, cât și în mediul de afaceri din București, incertitudinea generată de climatul urbanistic instabil va avea consecințe economice negative grave, vizibile inclusiv la nivel național.

„Deja efectele negative sunt vizibile, deoarece capitala avea o contribuție la formarea PIB-ului la nivel național de 37% în 2019, respectiv 36,2% în 2020, urmată de o nouă scădere până la 34,6% în 2021”, se mai arată în studiul citat.

Ce s-ar putea face cu banii pe care economia Bucureștiul riscă să îi piardă

Pierderile veniturilor fiscale cauzate de incertitudinea reglementărilor urbanistice și blocajul administrativ sunt estimate la 17,2 mld. lei pentru următorii 5 ani (perioada 2022-2026) la nivelul Bucureștiului, se mai îmn studiul realizat de analistul financiare Iancu Guda.

Costurile de oportunitate ar fi enorme, în condițiile în care veniturile fiscale potențiale care se pot pierde s-ar putea orienta către construcția a 5 spitale (cost mediu estimat la 50 mil. euro / spital), 5 licee (cost mediu estimat la 20 mil. euro / liceu) și 10 scoli primare cu grădinițe (cost mediu estimat la 20 mil. euro / unitate școlară) în fiecare Sector din București.

Alternativ, cu aceste fonduri se poate reface de 4 ori centura Bucureștiului în regim de autostradă, având în vedere o lungime totală de circa 72km și costul de construcție de aproape 10 mil. euro / km autostradă.

O altă destinație posibilă a fondurilor respective este refacerea întregii rețele uzate de termoficare a Bucureștiului, pentru evitarea problemelor cu încălzirea sau apa caldă pe timpul iernii, reducerea pierderilor de căldură și diminuarea costurilor pentru contribuabili.

Prezentă la eveniment, Antonela Comșa, președinte la Gran Via România, a spus că din 2020 nu s-a mai aprobat niciun PUZ, ceea ce a dus la o reducere drastică a autorizațiilor de construire, impactul negativ fiind resimțit și la nivelul proiectelor publice, nu doar la nivelul celor private.

În 2020, s-au eliberat în total aproximativ 2.800 de autorizații. Când spun total, nu mă refer doar la proiectele private, ci și la cele publice. În anul 2021, au fost eliberate doar 218 autorizații de construire. Potrivit datelor de la Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), în perioada 2020 - 2022 au fost blocate investiții publice de 5,5 miliarde de euro. Deci, vorbim de un București blocat din punct de vedere al tuturor investițiilor.

Nu spun că aceste PUZ-uri nu au avut probleme, dar credem că soluția cea mai bună era ca acestea să fie blocate parțial. Pe zonele cu probleme”, a declarat reprezentanta Via Grand România.

Potrivit ei, blocarea PUZ-urilor va avea un impact negativ și asupra prețurilor locuințelor, care oricum sunt afectate de creșterea prețurilor materialelor de construcții, dar și de scumpirea energiei și combustibililor. Antonela Comșa spune că, în aceste condiții, nivelul livrărilor de locuințe noi va fi afectat din cauza lipsei autorizărilor, ceea ce va duce la un raport disproporționat între cerere și ofertă, ceea ce va duce, în consecință, și la menținerea unor prețuri ridicate pentru locuințele din Capitală.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Imobiliare și construcții »


Setari Cookie-uri