Casele pasive sunt acele tipuri de locuințe ce ar trebui să aducă beneficii pe termen lung în ceea ce privește consumul de energie, atât de electricitate, cât și căldură, economiile în această privință fiind semnificative, iar în contextul în care utilitățile s-au scumpit foarte mult, interesul românilor a crescut și el pe măsură.
Wall-Street.ro a discutat cu Marius Șoflete, inginer constructor, proiectant de case pasive, fondatorul al firmei „Inginerie Creativă” și creator de conținut pentru platforma de comunicare și educare Soflete.ro, unul dintre pionierii caselor pasive din România, fiind primul care a înregistrat o casă pasivă certificată la noi în țară, pentru a ne oferi mai multe detalii despre acest tip de case.
Într-o traducere cât mai simplificată a ceea ce ne-a transmis specialistul, o casă pasivă este o casă care, pe lângă faptul că are parte de cele mai bune izolații termice care pot fi găsite pe piață, ține cont și de anumite principii după care este construită și beneficiază și de propriile surse de energie care să reducă dependența de sursele externe până aproape de zero, dacă nu chiar la zero.
Citeste si:
De asemenea, casele pasive nu sunt niște case pe care le poți cumpăra din catalog, nu le poți aduce la tine în curte și să le instalezi cum vrei. În case pasive ar putea fi transformate și casele „convenționale”, dar ar fi nevoie de investiții masive și poate chiar de anumite remodelări structurale.
Mai mult, o casă pasivă este genul de investiție care necesită resurse financiare mult peste ceea ce înseamnă construcțiile normale. Adică ai nevoie de bani pentru așa ceva, dar trebuie puse în balanța costurilor imediate, câștigurile înregistrate în timp. Costurile pot fi compensate într-un orizont mediu de timp, dar cele importante aspecte sunt reducerea semnificativă a costurilor cu facturile și asigurarea confortului independent de alți factori, cum ar fi furnizorii de utilități.
Citeste si:
Fără alte adăugiri să trecem la acele principii pe care le urmează construcția caselor pasive.
1. Izolații corespunzătoare – ce înseamnă?
Izolație nu înseamnă doar termopane și un strat de polistiren. Contează și calitatea materialelor, dar și modul în care sunt folosite. Mai departe, o izolare corespunzătoare nu înseamnă doar folosirea unor materiale de calitate, ci și identificarea acelor locuri prin care un imobil poate pierde căldură.
„Pierderile apar pentru că, întotdeauna, căldura va circula de la mai cald la mai rece, iar într-o casă poți avea pierderi de energie peste tot. Pe la ferestre, prin pereți, prin acoperiș, prin fundație chiar. Dacă nu izolezi corespunzător, apar pierderile, iar pentru a menține nivelul temperaturii în casă trebuie să consumi energie suplimentară pentru a compensa”, ne-a explicat Marius Șoflete.
Citeste si:
Iar aceste pierderi pot crește semnificativ costurile facturilor, în condițiile în care, ne mai spune inginerul în construcții, circa 60% din consumul de energie anual este direcționat către menținerea confortului termic, fie că vorbim de încălzire sau de răcire. Următoarele surse de consum în casă sunt, potrivit lui Marius Șoflete, încălzirea apei și apoi gătitul. După aceea urmează consumul dat de electrocasnice, electrice și așa mai departe.
Citește și: Case mobile | Ce modele găsești în România și la ce prețuri | Avantaje și dezavantaje
Potrivit lui, este obligatorie izolarea tuturor zonelor prin care o casă poate pierde căldură, deoarece o izolare incompletă reduce și potențialul celorlalte lucrări de izolare termică.
„Degeaba pui 30 de centimetri de termoizolație pe casă, dacă n-ai dus-o până la fundații. Degeaba ai izolat pereții, dacă pierzi energie prin ferestre, pentru că nu ai geamuri performante din punct de vedere al izolației termice, ori tâmplărie termoizolantă de calitate”, ne-a mai spus inginerul în construcții.
Citeste si:
Potrivit lui, trebuie avut în vedere că, prin intermediul ferestrelor, pierderi de energie se produc și pe timpul verii, nu doar iarna, deoarece o fereastră slab performantă permite transferul de căldură de afară către interior, prin urmare crește consumul de electricitate al aparatelor de aer condiționat.
Dar pe piață există soluții de ferestre care pot reduce semnificativ nivelul pierderilor de energie. Nu sunt soluții la îndemâna tuturor, însă, deoarece aceste ferestre pot costa câteva mii de euro. Potrivit lui, cele mai bune soluții existente pe piață, la ora actuală, pot costa și 9.000 de euro.
Cât poți economisi doar din izolații?
Pentru că nu există un tip standard de casă pasivă, deoarece necesarul diferă în funcție de multe variabile, pentru a ilustra cel mai bine potențialul unei case pasive, specialistul ne-a spus că, în cazul unei locuințe care consumă echivalentul a circa 6.000 metri cubi de gaz energie anual, dacă lucrările de izolare ar fi făcute corespunzător, consumul ar putea coborî până la 2.000 – 3.000 de metri cubi de gaz.
Citeste si:
Marius Șoflete, inginer constructor, proiectant de case pasive. - sursa foto: Soflete.ro
„Cam asta facem prin aceste izolații. Transformăm casele în niște termosuri”, ne-a mai spus Marius Șoflete.
2. Contează și cum construiești
Aici, lucrurile sunt destul de simple. „Cum construiești” începe încă din faza de proiectare. Proiectul casei este esențial, deoarece pot fi reduse, încă din start, zonele prin care o locuință poate avea pierderi de energie. Locuința trebuie gândită și proporționată în așa fel încât să aibă cât mai puține zone prin care pot apărea pierderi de energie.
Un exemplu ar putea fi orientarea ferestrelor. Un set de ferestre îndreptate către soare, pentru a beneficia de mai multă lumină pe întregul parcurs al zilei poate duce la reducerea consumului de electricitate necesar pentru iluminarea spațiilor închise.
Citeste si:
Ținând cont de lucrurile de mai sus, cam acestea ar fi motivele pentru care nu orice casă convențională ar putea fi transformată într-o casă pasivă în adevăratul sens al cuvântului. Cea mai simplă și mai bună soluție de a avea o casă pasivă este de a începe de la zero, gândită cu acest scop.
Iar asta pentru că proiectarea ei va ține cont de locul în care va fi construită, adică dacă este la munte, într-o zonă de șes sau la malul mării. De asemenea, contează posibilitatea de a orienta în așa fel construcția încât să profite cât mai mult de elementele naturale, pentru că vom vorbi și de instalarea echipamentelor care vor duce locuința la nivel de casă pasivă.
3. Instalarea de echipamente speciale
Aici intră mai multe tipuri de echipamente. Pentru soluțiile de încălzire, pompele de căldură sunt mult mai indicate decât centralele termice. O pompă de căldură poate folosi căldura fie din aer, fie din apă, ori din sol. Din start, pentru că are o sursă naturală de căldură, avem o sursă de economisire.
Este recomandată instalarea unor sisteme de ventilație cu recuperare a energiei. Oricât de bine este izolată o locuință, tot vor fi pierderi de căldură pe undeva, căldură care poate fi recuperată cu un sistem de ventilație cu recuperare, care să nu lase să se piardă mai nimic din ce s-ar putea pierde. Încă o dată, o sursă de economisire.
Mai departe, pentru a crește independența energetică, se poate trece la instalarea de panouri solare. Am ajuns la acest pas, deoarece, din ce ne explică Marius Șoflete, instalarea de panouri solare ar putea fi fără rezultate prea mari, dacă nu se urmează pașii de dinainte.
„Degeaba îți pui panouri solare, dacă ai pierderi de energie prin mai multe locuri prin casă. Înainte de toate, trebuie să izolezi bine, apoi să instalezi un sistem de ventilație cu recuperare de căldură și să schimbi ferestrele cu unele performante.
După ce trecem de acești pași, vin următorii, care înseamnă montare de echipamente care produc energie. Până nu reduc consumul cât de mult pot, n-are rost să produc, pentru că voi fi ca într-o găleată cu găuri”, ne-a mai explicat Marius Șoflete.
Cam aceștia ar fi pașii tehnici de a ajunge la o casă pasivă. Într-un rezumat simplificat, ideea e să reduci la maximum pierderile și să instalezi echipamentele care-ți pot asigura energia de care ai nevoie. Abia în acel moment, poți spune că ai o casă pasivă.
Problema costurilor
Evident, utilizarea unor materiale de calitate superioară, un grad de încărcare a locuinței cu mai mult material termoizolant, deoarece ai nevoie de o izolație mult mai groasă decât te-ai aștepta, instalarea unor soluții de ferestre performante, dar și a echipamentelor speciale amintite mai sus, se lasă cu un cost peste ceea ce suntem obișnuiți.
Cum aminteam mai sus, poți găsi sisteme de ferestre performante de câteva mii de euro. Panourile solare, deși s-au mai ieftinit în ultimii 10 ani, încă nu sunt la îndemâna tuturor. O pompă de căldură performantă costă și ea câteva mii de euro. Manopera pentru astfel de lucrări este și ea mai scumpă.
Este greu de calculat un cost mediu pe metru pătrat construit, pentru că, așa cum spuneam mai sus, depinde de multe variabile: locul în care va fi construită locuința, arhitectura ei, compartimentarea, calitatea materialelor și a echipamentelor folosite.
Costul este ridicat, fapt confirmat și de Marius Șoflete care ne spune că majoritatea clienților săi au o putere financiară ridicată, prin urmare își permit astfel de investiții, dar interesul din partea românilor este din ce în ce mai mare.
„Noi suntem blocați până la finele anului viitor. Chiar ne gândim să ne mărim echipa de specialiști, dar sunt greu de găsit. Cererea pentru acest tip de lucrări a crescut cu 500% în cazul nostru”, ne-a mai spus Marius Șoflete.
Cererea mare vine și în contextul actual, în care costul utilităților a crescut foarte mare, dar probabil și calculele legate de potențialele economii sunt un motiv puternic pentru a construi o casă pasivă pentru cei care au solicitat astfel de construcții.
„Da, dau 9.000 de euro pe ferestre, dar ele mă ajută să fac o economie la facturi de 1.100 de euro pe ani. Iar aceste ferestre nu mă țin doar 9 ani, rezistă 30 de ani. Dacă ar fi să facem comparația cu un credit pe 30 de ani pentru o locuință, înseamnă că voi avea 21 de ani profit datorită acelor ferestre”, ne-a mai spus Marius Șoflete.
Citește și: Casele container, soluția pentru a construi rapid - prețuri, avantaje și dezavantaje
În concluzie, casele pasive sunt varianta cea mai bună de a face economii la utilități pentru perioade foarte lungi de timp. Îți poți obține chiar independența față de anumiți furnizori de utilități, dar va trebui să fii dispus să-ți asumi costurile inițiale.
Într-o oarecare măsură, casele pasive vor deveni ceva standard, deoarece politicile naționale și internaționale ne îndreaptă către consumul aproape zero al clădirilor. Standardul nZEB (Nearly Zero-Energy Building) ne îndreaptă deja pe această direcție.
De altfel, Marius Șoflete a anunțat și organizarea în România a „Săptămânii nZEB”, parte a Caravanei nZEB, eveniment de tradiție care se desfășoară în Bulgaria, Croația, Grecia și Italia, eveniment organizat în perioada 3 – 6 noiembrie, la Sala Polivalentă din Cluj Napoca. Este un eveniment care se adresează profesioniștilor din domeniu – arhitecți, ingineri structuriști și de instalații, constructori, meseriași, producători și distribuitori de materiale de construcții, auditori energetici, precum și beneficiarilor care își doresc o casă eficientă energetic.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
