Aproximativ 80% dintre români nu cunosc diferențele reale între diferitele grade de magnitudine în măsurarea unui seism, prin urmare subestimează impactul unui cutremur de 7,7 grade pe scara Richter, când îl compară cu unul de 5,4 grade, precum cel care a avut loc recent, în dimineața zilei de 3 noiembrie 2022.
Astăzi, 11 noiembrie, se împlinesc 82 de ani de la cel mai puternic cutremur din secolul XX, din data de 10 noiembrie 1940, de 7,7 grade, respectiv de la primul semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitatea seismică a clădirilor înalte de beton armat din România.
Cu acest prilej, dar mai ales în contextul celui mai recent cutremur resimțit în România pe 3 noiembrie, Storia.ro – platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, împreună cu Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise) readuc în atenția publică importanța cunoașterii informațiilor esențiale despre riscul seismic, dar și percepția oamenilor despre cutremure, printr-un studiu relevant la nivel național. Studiul a fost realizat pe platformele Storia.ro și OLX, în perioada 4-9 noiembrie 2022 și a colectat 1.576 de răspunsuri.
Citeste si:
Cutremurul din 3 noiembrie 2022 a fost de 2.818 ori mai mic decât cel din 10 noiembrie 1940
Întrebați de câte ori a fost mai mic cutremurul de pe 3 noiembrie 2022 (Mg 5,4) față de cel din 10 noiembrie 1940 (Mg 7,7), peste 80% dintre respondenții studiului nu au răspuns corect sau au declarat că nu știu. Deși cel mai popular răspuns a fost că diferența este de 2,3 ori, experții spun că diferența reală e de 2.818 ori.
Explicația? Magnitudinea cutremurelor se măsoară pe o scară logaritmică, astfel încât diferența la fiecare grad în plus reprezintă o creștere de 32 de ori a energiei eliberată. Fără cunoașterea acestui lucru, putem tinde să subestimăm forța unui cutremur cu adevărat puternic (de peste 7,0 grade), când îl comparăm cu unul mic, de 5,0 – 6,0 grade, precum cel din 3 noiembrie 2022, conform informațiilor Re:Rise.
Citeste si:
Riscul seismic și efectele cutremurelor – între mit și realitate
Aproximativ 52% dintre respondenții studiului declară că au luat în considerare riscul seismic al clădirii în care s-au mutat, preponderent cei din regiunile extracarpatice (București-Ilfov, Dobrogea, Moldova, Muntenia și Oltenia).
Întrebați dacă sunt de părere că afirmația „Cutremurele mici detensionează plăcile tectonice” este adevărată sau falsă, 76% dintre respondenți au răspuns afirmativ. Un cutremur înseamnă detensionarea pe moment a unei cantități de energie, însă aceste cantități de energie sunt atât de variate cu fiecare cutremur în amploare și specificități încât nu pot fi un indiciu cu privire la mișcări seismice viitoare.
Deși 55% dintre respondenți consideră că seismele mici reduc șansele apariției unui cutremur mare, în realitate acesta este un mit, crezut de asemenea preponderent de cei cu vârste peste 45 de ani. În realitate, cantitatea de energie dintr-un cutremur major este mult prea mare pentru a fi eliberată prin cutremure mici. Ar fi nevoie de 126.000 de cutremure de 4,0 grade, pe care abia le simțim, pentru a elibera energia unui cutremur de tipul celui din 1977. Cu alte cuvinte, ar fi nevoie de 3 astfel de cutremure mici în fiecare zi, zi de zi, timp de 115 ani, pentru a elibera această energie.
Citeste si:
47% dintre respondenții studiului, în special cei peste 55 de ani, consideră că în România există clădiri cu 0 risc seismic. Conform reprezentanților Re:Rise, însă, orice clădire dintr-o zonă geografică expusă cutremurelor va avea un anumit grad de risc seismic. În cazul în care un imobil nu apare pe lista celor expertizate tehnic, acest lucru indică faptul că acel imobil nu a fost expertizat, nicidecum că nu ar prezenta risc seismic. În situația în care un imobil a fost expertizat și catalogat conform normelor, imobilul intră automat în clasa de Risc Seismic IV (respectiv cea mai sigură).
Rezultatele studiului confirmă faptul că vârsta respondenților influențează greșit percepția acestora despre cutremure. Cu cât crește vârsta respondenților, cu atât este mai mare și tendința de a crede în mituri. În plus, seismele par să fie un factor din ce în ce mai puțin relevant pe măsura înaintării în vârstă.
Citeste si:
O evaluare corectă făcută de mai mult de 66% dintre respondenți este cea a numărului de clădiri cu risc de colaps la următorul cutremur major - peste 2.000 dintre cele expertizate tehnic. Bucureştiul este și capitala europeană care prezintă cel mai mare risc seismic, cu clădiri extrem de vulnerabile la cutremur. În prezent, pe lista Primăriei, deci doar a clădirilor expertizate, figurează peste 2000 de imobile foarte vulnerabile la următorul cutremur, incluse in categoriile Risc Seismic grad I, Risc Seismic grad II și în categoriile de urgență conform vechii legi din anii '90 – U1, U2 și U3 – care ar fi încadrate la Risc Seismic I în proporție covârșitoare în cazul unei re-expertizări.
Ce este bine să facem în cazul unui cutremur
În eventualitatea producerii unui cutremur major, este bine să urmăm toți pașii prezentați mai jos, deși, conform studiului, doar 15% dintre respondenți au considerat că toate măsurile prezentate mai sunt corecte în cazul unui seism.
Citeste si:
- Să ne adăpostim într-un loc sigur: lângă un perete interior sau sub o masă solidă
- (variantă aleasă de 84% dintre respondenții studiului)
- Să ne depărtăm de ferestre, pereți exteriori ai clădirii sau obiecte suspendate
- (variantă aleasă de 66% dintre respondenții studiului)
- Dacă suntem acasă, să ne luăm aproape kit-ul de urgență, pentru a-l avea cât mai la îndemână
- (variantă aleasă de 52% dintre respondenții studiului)
- Să ne liniștim cu exercițiul 3-3-3: inspirăm pentru 3 secunde, ținem aerul în piept 3 secunde, expirăm pentru 3 secunde, apoi repetăm.
- (variantă aleasă de 29% dintre respondenții studiului)
- Să apelăm la schema Drop-Cover-Hold și să așteptăm până încetează mișcarea seismică.
- (variantă aleasă de 26% dintre respondenții studiului)
Cu scopul conștientizării riscurilor unui posibil mare seism, dar mai ales pentru a contribui la o informare corectă a populației, Storia.ro și Re:Rise au creat un GHID cu măsuri simple și aplicabile de către oricine în cazul unui cutremur. Totodată, mai multe informații suplimentare și recomandări corecte pot fi găsite pe platformele https://antiseismic.info/ și https://fiipregatit.ro, prin bot-ul @cutremurinfo de pe Twitter și prin canalele de alerte ale Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) de pe Telegram.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
