Nu de puține ori apar construcții care prezintă defecte chiar și la puțin timp după ce au fost finalizate, vedem drumuri care au nevoie de reparații și intervenții deși au fost inaugurate cu un an maximum doi în urmă, iar aceste cazuri sunt rezultatul unor construcții de slabă calitate.
Wall-Street.ro a stat de vorbă cu Mirela Hărmănescu, COO şi head of engineering la Masterbuild, despre piața construcțiilor din România și despre cum poate fi îmbunătățită, atât de partea autorităților cât și de partea constructorilor.
Masterbuild este o companie românească, dar, care și-a schimbat după 2008 viziunea în legătură cu felul în care trebuie să-și deruleze activitățile, după un contract pentru un client american, după cum ne povestea în urmă cu nici jumătate de an, Ștefan Vayna, CEO și fondator al Masterbuild, într-un interviu pentru Wall-Street.ro.
Schimbarea de viziune a venit cu o dezvoltare diferită a companiei care a ajuns să lucreze pentru companii uriașe în România, cum ar fi Lidl, Scania, Avon, Kaufland, Carrefour, CTP România sau Țiriac Auto, să participe la construcția noului stadion de fotbal din Craiova, iar în afara țării să construiască baze militare pentru NATO și armata americană.
Citeste si:
Participă și în România la licitații publice, iar Mirela Hărmănescu, directorul de operațiuni al companiei, devenită și partener în cadrul Masterbuild, ne spune că preferă să evite proiectele care nu sunt fezabile din punct de vedere financiar, unde bugetele sunt atât de mult la limită încât nu ai loc să te miști.
Și nu pentru că Masterbuild nu ar putea să preia astfel de proiecte, ci pentru că, deși nu o spun în acest fel, reprezentanții companiei ne dau de înțeles că proiectele în care clientul este dispus să plătească sunt mult mai profitabile, iar riscul pentru un constructor să pară neserios este mult mai mic.
Dacă ai un client dispus să plătească pentru calitate, și construcțiile vor fi de calitate, prin urmare, reputația constructorului nu are de suferit, ba, dimpotrivă, îi poate aduce și mai mulți clienți, contracte și mai bănoase, chiar să lucreze cu instituții internaționale care nu ar accepta un constructor doar pentru că îi oferă prețul cel mai mic.
Citeste si:
„Prețul cel mai mic nu mai contează nici la noi la fel de mult”, ne spune Mirela Hărmănescu. „Dacă acum câțiva ani criteriul prețului cel mai mic la licitațiile publice conta în proporție de 90%, autoritățile au înțeles că nu mai trebuie să fie singurul criteriu după care trebuie să judece acordarea unui contract. Totuși, acest criteriu încă este cel mai important, dar în luarea deciziei contează acum undeva la 60%”, precizează reprezentanta companiei.
Degeaba vin la o licitație 10 constructori cu propuneri de proiecte de calitate, dacă vine al 11-lea și pune pe masă o ofertă de preț.
Mirela Hărmănescu - COO Masterbuild
Din discuția cu Mirela Hărmănescu înțelegem că o problemă a pieței de construcții o reprezintă practicile unor constructori, care marșează pe o politică de preț, una greu de combătut de cele mai multe ori, atât în ochii clienților din mediu privat, cât și în cei ai beneficiarilor publici.
Citeste si:
Potrivit COO-ului Masterbuild, sunt constructori care vin cu propuneri solide, bine argumentate, cu proiecte de calitate, dar acestea vin cu un cost mai ridicat, iar când apare un alt constructor care promite că poate face cam aceleași lucruri la un preț mai mic clientul este tentat să meargă spre el.
„Participăm la proiecte publice și chiar ne dorim să participăm. Chiar și acum participăm la dezvoltarea unui proiect pentru Institutul Național de Cercetare Aerospațială. Dar sunt proiecte la care preferăm să nu ne implicăm. Și degeaba vin la o licitație 10 constructori cu propuneri de proiecte de calitate, dacă vine al 11-lea și pune pe masă o ofertă de preț”, ne-a mai spus Mirela Hărmănescu.
Întrebată dacă jucătorii din piață ar trebui să se pună de acord și vină cu un set de bune practici în piață, care să-i facă să se îndrepte către calitate și mai puțin către preț, directorul operațional de la Masterbuild ne spune că acest lucru nu este posibil.
Citeste si:
Ne spune că este vorba de o piață liberă, în care fiecare are dreptul să-și facă planul de afaceri așa cum crede că îi este lui mai bine. În plus, tot timpul cineva va veni cu o ofertă care va avea prețul cel mai mic dintre toți.
Problema este că așa apar construcții de slabă calitate
Principalul efect al politicii de preț este acela că nimeni nu-ți poate garanta calitate la prețul cel mai mic. Cu atât mai mult în prezent, când problemele economice, atât de la nivel național, regional și global, au complicat situația pe piața construcțiilor.
Sunt costuri mai mari la energie, materialele de construcție s-au scumpit foarte mult în ultimii doi ani, forța de muncă reprezintă și ea o problemă, iar când ne gândim la proiectele publice, problema este cu atât mai mare.
Multe dintre proiectele care ar trebui puse în execuție în 2023 au fost gândite la prețurile din urmă cu 2-3 ani, când costul construcțiilor era mult mai mic decât acum, iar bugetele au fost gândite după cu totul și cu totul alți parametri, care permiteau avansarea unor propuneri la prețuri mai mici decât cele din prezent.
Citeste si:
„Pe zona proiectelor publice, autoritățile au conștientizat că unele proiecte trebuie modificate în ceea ce privește bugetele, deoarece materialele de construcție s-au scumpit foarte mult, la fel și costul energiei, iar eliminarea facilităților fiscale privind forța de muncă i-a afectat pe foarte mulți constructori.
Dacă nu există flexibilitate în ceea ce privește bugetul, ce faci? Materialele de construcție și energia s-au scumpit. Forța de muncă este și ea greu de găsit. Fără material de construcție și fără muncitori nu poți să construiești, iar de cele mai multe ori primul lucru pe care unii constructori îl sacrifică este calitatea”, ne-a mai explicat Mirela Hărmănescu.
Piața construcțiilor din România mai are unele probleme de rezolvat
Reprezentanta Masterbuild ne spune că piața din România este destul de atractivă și competitivă, dar pierde din atractivitate în raport cu piețele din jur. Atât din prisma costurilor, dar și din prisma vitezei cu care proiectele pot fi puse în execuție.
Citeste si:
O problemă importantă este cea a forței de muncă, una care s-a acutizat după ce au fost eliminate prevederile OUG 114/2018, care ofereau scutiri de taxe și impozite pentru constructori și un salariu minim brut de 3.000 de lei pentru muncitorii din construcții.
Ceea ce piața a anticipat s-a întâmplat. Adică muncitorii români și-au îndreptat încă o dată atenția către țările din vestul Europei, unde pot câștiga mai mulți bani.
„În piața construcțiilor ne întâlnim tot timpul cu provocări, cu probleme. Ne confruntăm cu deficitul de forță de muncă, mai ales după ce au fost eliminate facilitățile fiscale. Exista și înainte un deficit, dar acum este și mai mare. S-a rezolvat parțial această problemă, închiriind forță de muncă din afara țării.
Noi, la Masterbuild, am luat în calcul și această variantă, dar am aflat din experiența altor colegi din piață care au adus forță de muncă străină, că unii muncitori nu au stat și au plecat, deoarece România a fost doar o haltă pe traseul lor, țara noastră fiind doar o rampă de lansare către alte țări din Vestul Europei”, ne-a mai povestit Mirela Hărmănescu.
Noi încă mai plimbăm hârtii dintr-un birou în altul, iar asta înseamnă timp pierdut.
Mirela Hărmănescu - COO Masterbuild
O altă problemă este cea a vitezei cu care unele investiții pot fi puse în practică, iar o soluție ar putea fi digitalizarea pieței construcțiilor.
„Autoritățile trebuie să accelereze digitalizarea. Noi încă mai plimbăm hârtii dintr-un birou în altul, iar asta înseamnă timp pierdut. Investitorii străini vor predictibilitate, vor să-și implementeze rapid proiectele, dar dacă văd că nu o pot face la noi, aleg să meargă în altă parte.
Așa pierdem investiții importante către țări precum Cehia, Ungaria. Autoritățile trebuie să vină cu o modalitate prin care să-i atragă și mai mult pe investitori în România, iar digitalizarea este o soluție. De asemenea, trebuie să se vorbească tot mai mult despre zona de producție, despre zona industrială, pentru a-i încuraja pe investitorii străini”, ne-a mai spus ea.
Într-un alt interviu pentru wall-street.ro, directorul regional al companiei PlanRadar, Bojan Petkovic, sublinia faptul că digitalizarea ar putea accelera livrarea proiectelor de construcție, dar și că industria construcțiilor este doar a doua cea mai nedigitalizată ramură economică după cea a agriculturii.
Totodată, potrivit Mirelei Hărmănescu, legislația poate fi și ea îmbunătățită, astfel încât să crească nivelul de predictibilitate, ceea ce ar putea rezolva și problema timpilor de punere în practică a proiectelor de investiție. Chiar dacă ar putea dura mai mult, dacă investitorii au un mediu economic predictibil, aceștia își pot face planurile de investiții astfel încât să-și asigure profitabilitatea indiferent de orizontul de timp.
Ca un exemplu în această direcție, țări precum Franța și Spania au procese de autorizare ale construcțiilor în unele orașe, cum ar fi Parisul sau Madridul, între 5 și 7 ani, dar investitorii nu se feresc de aceste orașe din cauza timpilor lungi de așteptare, deoarece aceste țări oferă o predictibilitate mult mai mare.
Nu în ultimul rând, Mirela Hărmănescu susține că atragerea de investitori străini ar putea fi un plus și pentru companiile locale, care ar putea învăța din experiența investitorilor din afara țării.
„Am avut un proiect în zona agricolă, pentru o companie din Belgia, ceva ce nu s-a mai făcut nicăieri în România și mi-ar plăcea ca fermierii de la noi să învețe din ce fac străinii în țara noastră. Dincolo de investițiile pe care le pot derula aici, avem nevoie și de know-how-ul investitorilor străini”, a mai subliniat Mirela Hărmănescu.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
