Investitorii din imobiliare așteaptă deblocarea urbanistică din București cauzată de suspendarea PUZ-urilor care a apărut în primăvara lui 2021, dar vor mai avea de așteptam măcar 2-3 ani, deoarece noul Plan Urbanistic General al Capitalei (PUG) nu va putea fi implementat prea curând, este de părere Roxana Dudău, partener în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss.
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a anunțat la începutul acestui an că elaborarea noului PUG a intrat în linie dreaptă, iar realizarea lui ar trebui finalizată într-un an, dar specialista în tranzacții imobiliare din cadrul Wolff Thiess spune că termenul este unul optimist, iar implementarea lui nu se va putea pune în practică imediat.
„Este foarte posibil ca publicarea unui nou PUG să nu fie finele lui 2023, așa cum s-a promis politic, ci să dureze chiar mai mult. Actualul PUG este din anul 2000 și este complet desuet, în București s-a construit timp de 20 de ani așa cum s-a construit și în mod cert era nevoie de un unul nou.
Dar, în mod realist, nu cred că vom avea un PUG corespunzător, sustenabil pentru București și care va permite demararea efectivă a construcțiilor mai devreme de 2-3 ani”, a declarat Roxana Dudău, în cadrul unei conferințe de presă organizată de Bucharest Real Estate Club (BREC).
Citeste si:
Potrivit ei, chiar dacă va fi livrat în 2023 noului PUG, implementarea lui va fi întârziată de celelalte proceduri de avizare.
„În primul rând, noul PUG abia se află în curs de elaborare și are acest termen de livrare pentru finalul lui 2023, care s-ar putea să nu fie atins. Apoi, implementarea lui va întârziată de procedura de avizare care durează extrem de mult. De aceea, acest termen că vom avea un PUG operațional în 2-3 ani este unul pe care-l oferim cu titlul de optimism”, a mai spus Roxana Dudău.
Potrivit reprezentantei Wolf Theiss a mai indicat și încetinirea tranzacțiilor cu terenuri, cauzată în principal de blocajul urbanistic, singurele terenuri tranzacționate în București fiind cele a căror situația privind autorizațiile este clară.
Sebastian Metz: Investitorii au bani și vor să investească, dar așteaptă rezolvarea blocajului urbanistic
Prezent la același eveniment, Sebastian Metz, General Manager Camerei de Comerț și Industrie a României (AHK România), a declarat că investitorii germani și-ar dori să investească în țara noastră, inclusiv în București, dar este nevoie de investiții în îmbunătățirea calității vieții și reținerii forței de muncă în România.
Citeste si:
„Sunt companii care vor să investească aici, dar ne întreabă în ce măsură au posibilitatea de a-și implementa investițiile aici, dacă au forța de muncă necesară pentru a o face. România are nevoie să-i păstreze în țară pe profesioniști, iar ca să faci asta trebuie să îmbunătățești calitatea vieții.
Un aspect important este și dezvoltarea orașelor, iar aici în București mai este și o problemă pentru care toată lumea așteaptă o rezolvare, această problemă legată de dezvoltarea urbană”, a spus Sebastian Metz.
Investițiile planificate în România ar putea ajunge până la 1,2 miliarde de euro
Valoarea totală a investițiilor imobiliare planificate în 2023 de investitorii activi în marile centre regionale ale României se situează între 700 milioane și 1,2 miliarde de euro, conform unui studiu realizat de Romania Property Club în rândul membrilor și partenerilor săi în luna ianuarie 2023.
Citeste si:
Marea majoritate (47%) și-au bugetat investiții între 30-50 de milioane de euro, 26% din cei chestionați au bugete sub 30 de milioane de euro, 16% plănuiesc să investească între 50-100 de milioane, iar 11% și-au anunțat intenția de a investi peste 100 de milioane de euro.
Cele mai bine cotate destinații de investiții imobiliare pentru 2023 în afara Bucureștiului sunt Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, urmate de Brașov și Constanța. Oradea, Arad, Ploiesti și Galați-Brăila sunt și ele pe harta investitorilor.
Proiecte moderne de parcuri de birouri în suprafață de aproximativ 270.000 mp sunt în dezvoltare în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara sau Brașov. În Iași, este așteptată inaugurarea Palas Campus, dezvoltat de Iulius.
Același investitor lucrează în Cluj-Napoca la autorizarea unuia dintre cele mai mari proiecte mixed-use, pe fosta platformă Carbochim. În Timișoara, investitorul de origine belgiană Speedwell a primit recent autorizația pentru clădirea de birouri din cadrul proiectului Paltim.
Citeste si:
În ceea ce privește sectorul de retail, investitorii lucrează la proiecte ce însumează 260.000 mp. 75% din această suprafață este reprezentată de parcuri de retail, în orașe secundare și terțiare.
Investitorii în active logistice își mențin încrederea în România în 2023, cu proiecte de parcuri industriale ce însumează 550.000 mp la nivel național. Din acest stoc, 60% este planificat în afara Bucureștiului. Dacă toate aceste proiecte vor fi livrate până la finalul anului în curs, România va depăși stocul de 7 milioane de mp.
În ciuda unui climat economic instabil, jucătorii din imobiliare își mențin încrederea în centrele regionale, principalele avantaje menționate de aceștia fiind: fondurile importante din programul PNRR, care vor crește per total competitivitatea României, infrastructura energetică ce asigură independența țării, precum și resursa umană de valoare.
Citeste si:
La capitolul provocări, cel mai des menționate au fost efectele inflației și creșterea costurilor de finanțare, amânarea deciziilor de către parteneri precum și erodarea puterii de cumpărare.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
