Bucureștiul este plin de ”clădiri fantomă”, ”peșteri” și ”găuri negre”, dar avem, în același timp, un ritm mult mai rapid al regenerărilor urbane decât în Occident. Cum am putea avea o infrastructură mai consistentă pentru evenimente culturale în Capitală, am discutat cu Andrei Borțun, CEO The Institute și omul din spatele Romanian Design Week.
Capitala, în comparație chiar și cu alte orașe din România, nu are infrastructură pentru acte culturale și creative de mari dimensiuni, afirmă Andrei Borțun. De aceea, evenimente ca Romanian Design Week au avut aproape în fiecare an o altă locație pentru expoziția centrală – dar acest lucru s-a întâmplat, până de curând, și cu evenimente culturale precum ArtSafari.
”Am tot căutat ani de zile locații centrale care să fie suficient de mari și pe care să ni le permitem financiar. Expozițiile noastre presupun multă amenajare, iar această nișă este foarte îngustă. Câteodată aceste locații erau la nivel de peșteri din punct de vedere funcțional”, afirmă CEO-ul The Institute.
Un exemplu este Palatul Știrbey de pe Calea Victoriei, care în perioada comunistă a adăpostit un muzeu al ceramicii și care poate fi descris ca o ”clădire fantomă”. Camera de Comerț și Industrie sau Garajele Cobălcescu au fost și ele clădiri fantomă pe care evenimente ca Romanian Design Week le-au regenerat. Iar o altă ”gaură neagră” chiar în centrul Capitalei este spațiul din Piața Amzei, unde are loc RDW în 2023
Citeste si:
”Manualele străine spun că reconversiile urbane și regenerările au nevoie în general cam de 7 ani de zile pentru a putea trage niște învățăminte și a avea niște rezultate consistente. Dar probabil că foamea României - și locul de unde pleacă România în general - scurtează acești timpi”, afirmă Andrei Borțun.
Multe evenimente au nevoie de un spațiu mare și funcțional, spune CEO-ul The Institute. Ar fi nevoie ca administrația să investească practic doar în pereți și instalații funcționale pentru astfel de spații. Iar operatorii privați ar putea investi resurse mai degrabă în comunicare sau în educarea publicului decât în repararea WC-urilor sau în construit scări, tras curent și reparat tavane, cum se întâmplă în acest moment.
”Cred că doar bulgarii sunt în aceeași situație ca noi - și nu pentru că e veșnica comparație”, spune Andrei Borțun. În afară de România și Bulgaria, toate design week-urile din lume sunt finanțate și folosite ori de administrația locală sau centrală - Japonia are chiar un secretar de stat pentru design - sau de mari dezvoltatori imobiliari.
Citeste si:
Marii dezvoltatori știu că de fapt ”astfel de proiecte aduc un anumit tip de comunitate, un anumit tip de public, un anumit tip de discurs, un anumit tip de conținut. De fapt, tu poți să crești zone ale orașelor unde administrația locală sau marele dezvoltator imobiliar are un interes”, spune CEO-ul The Institute.
Zonele mai incerte sau mai greu de r”idicat” peste tot în lume, din America până în Europa, se ridică și se regenerează de fapt cu ajutorul comunităților creative. Aceste comunități sunt cele care ”știu să vină și să dea altă vibrație și ton unor bucăți mari de de oraș. Iar efectul, de multe ori, e că o zonă pe care o ocoleai devine, după 5 ani, una în care nu mai știi cum să te muți sau măcar să lucrezi”, conchide Andrei Borțun.
Sursa foto: wall-street.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
