Sărăcia energetică, boala care macină jumătate dintre locuințele din România. De ce ajutoarele de încălzire sau plafonările facturilor nu sunt o soluție

Potrivit datelor Observatorului Român al Sărăciei Energetice, pentru 37,3% dintre gospodăriile din România, energia a devenit prea scumpă, depășind 10% din coșul zilnic de consum în 2022. În 2019 erau doar 27,4% în această situație.

Sărăcia energetică afectează 75% din gospodăriile rurale

De asemenea, două din zece gospodării (19,8%) din România și-au redus drastic consumul de energie pentru încălzire, aflându-se în sărăcie energetică „ascunsă” sau extremă. Înaintea pandemiei, ponderea lor coborâse spre una din zece. Aproximativ 75% dintre gospodăriile care sunt în sărăcie energetică extremă provin din mediul rural.

Și clasa de mijloc este afectată din ce în ce mai mult. Gospodăriile care, după ce își plătesc facturile de energie, cad sub pragul de sărăcie, au ajuns la 21,1%, dublu față de nivelul din 2021 și aproape triplu față de cel din 2019, conform datelor ORSE.

O altă problemă este eficiența energetică: 21,7% dintre gospodăriile din România au un consum mai mare decât cel obișnuit (mediana națională în raport cu comportamentul de consum). Este vorba, în general, de locuințele care au pierderi mari de căldură, deci cheltuiesc mai mult cu încălzirea decât ar trebui.

1 din 8 locuințe din România are probleme grave

În strânsă legătură, aproape 1 din 8 locuințe (13,1%) din România are probleme serioase. Printre acestea se numără deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre, igrasie, scurgeri prin pereți. În mediul rural situația este mai gravă decât în urban.

De ce suntem aici, deși avem politici sociale extrem de costisitoare vizând sărăcia energetică, cum ar fi plafonarea facturilor la gaze și energie electrică, al cărei cost a depășit 22 de miliarde de lei? Ajutoarele pentru încălzire sau schemele de plafonare și-au dovedit limitările, spun experții Observatorului Român al Sărăciei Energetice. Ele trebuie suplimentate cu politici integrate și coerente care să vizeze cauzele structurale ale fenomenului de sărăcie energetică.

Ar fi deci nevoie de politici țintite pe mediul rural, pe renovarea și creșterea eficienței locuințelor și a dotărilor din locuințe, dar și de programe care vizează diversificarea surselor de energie și, mai ales, creșterea capacităților regenerabile. De asemenea, e nevoie de dialog cu comunitățile locale, pentru ca soluțiile să fie adaptate nevoilor specifice ale fiecărei localități în parte.