25% din cei infectați sunt salariați din sănătate. Rata de infectare în rândul lor este 20 de ori mai mare decât cea a restului cetățenilor

"În data de 7 aprilie 2020 erau confirmați pozitiv SARS-CoV-2 un număr de 1.087 salariați din sănătate. 25% din totalul cetățenilor infectați sunt salariați din sănătate. Procentul salariaților din sănătate infectați (din total salariați) este de 0,543%, adică aproape de 20 de ori (19,68) mai mare decât cel al populației generale (0,02%). Ritmul în care a crescut zilnic, în medie, numărul salariaților din sănătate infectați SARS-CoV-2 în ultimele 9 zile a fost de 22,46%", se arată într-un comunicat al Federației.

Mai mult, sindicatul atrage atenția că, "dacă s-ar menține acest ritm de creștere zilnică a numărului, atunci, în 27 de zile, ar fi infectați toți salariații din sănătate".

Câteva ipoteze explicative

Potrivit Federației Solidaritatea Sanitară din România, principala ipoteza explicativă a situației actuale este că această evoluție a fost determinată în special de lipsa echipamentelor individuale de protecție din perioada anterioară.

În măsură în care ipoteza este corectă, evoluția ritmul s-ar putea menține pe aceste coordonate între 7 și 14 zile, spune sindicatul.

Federația precizează că rata de creștere zilnică de 22% este o caracteristică ce a fost indicată în foarte multe state în perioada de maximă dezvoltare a pandemiei COVID 19.

Astfel, sindicatul a luat în considerare și două ipoteze explicative pentru diferența dintre rată de infectare a personalului din sănătate și cea a populației generale:

- Diferențele sunt generate de impactul diferit al testării: personalul din sănătate este testat într-un procent mai mare (chiar dacă insuficient de mare). Este ipoteza cu probabilitatea cea mai mare. În funcție de puterea ei explicativă situația ar putea fi diferită în realitate și în rândul populației. Cu alte cuvinte, testarea într-un procent mai mare a salariaților din sănătate ar putea fi un indicator mai adecvat a ceea ce se întâmplă la nivelul întregii populații.

- Diferențele sunt determinate de factori de amplificare specifici sistemului (concentrarea pacienților infectați în unități sanitare, ponderea mare a pacienților care sunt purtători asimptomatici, transmitere intră-profesională).

"Din cauza multiplelor cai de contaminare a salariaților din sănătate, nu ne putem aștepta la întreruperea bruscă a lanțului transmiterii în perioada imunitară, eficientă izolării și imunizarea unei părți a salariaților încă nu pot juca un rol semnificativ. Pe coordonatele actuale ne menținem estimarea anterioară: în continuare 80% din personalul existent în unitățile sanitare riscă să fie infectat", se mai arată în comunicat.

Modelul aisbergului – un model necesar pentru strategia de risc

Având în vedere utilizarea inadecvată a testării, respectiv absența testării tuturor salariaților, Federația Sanitară estimează că numărul real al salariaților infectați este cu mult mai mare.

”Dată fiind importanța resursei umane în lupta împotriva COVID 19 considerăm că ar trebui luat în considerare cel mai rău scenariu (worst case scenario), respectiv riscul maxim: să ne comportăm ca și cum s numărul real al salariaților din sănătate infectați ar fi de 10 ori mai mare decât al celor deja diagnosticați”, arată sursa citată.

Modelul aisbergului credem că sugerează cea mai bună strategie de risc.