Lucrătorii din domeniul sănătății sunt resursa cea mai valoroasă pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Aceștia sunt și printre cei mai vulnerabili, astfel că, în timpul epidemiei de SARS din 2003, 20% dintre cei infectați la nivel mondial (1.701) au fost cadre medicale. ”Avem tendința să ne concentrăm asupra vârstei ca factor de risc pentru COVID-19, dar cel mai mare risc îl reprezintă profesia medicală”, arată o analiza lui Annie Sparrow, medic pediatru și asistent universitar de sănătate publică la Icahn School of Medicine din New York. Soluția acesteia stă într-un vaccin deja existent, produs de vecinii bulgari, pentru care premierul Borissov a alocat în ultimele luni 5,2 milioane de euro.

În acest context, medicul face un apel pentru continuarea și extinderea studiilor privind eficiența vaccinului BCG în lupta împotriva COVID-19, ca posibilă măsură de protecție a cadrelor medicale și astfel a sistemelor de sănătate în ansamblul lor.

Chiar și în cele mai bune circumstanțe, angajații din sistemul medical sunt în pericol

Consecințele se extind dincolo de persoanele infectate. Orice angajat din domeniul medical care se îmbolnăvește sau moare de COVID-19 reduce capacitatea sistemului medical de a avea grijă de cei infectați. Cu toate acestea, sunt pași importanți pe care autoritățile din toată lumea ar putea să îi facă pentru a proteja mai bine angajații din domeniul medical

Annie Sparrow

Medicul povestește că a lucrat în multe dintre cele mai grave focare de epidemie din lume, o parte dintre ele în zone de război. ”Însă, pentru prima dată, sunt disperată. De ce? Pentru că chiar și în cele mai bune circumstanțe, angajații din sistemul medical sunt în pericol.”

Sparrow spune că în orice Unitate de Primiri Urgențe medicii trebuie să se apropie de pacienți pentru a-i salva – de exemplu pentru resuscitare sau intubare. Și atunci când timpul este inamicul tuturor, cadrele medicale nu își permit să lase pacientul să moară pentru că nu sunt dotați cu măști adecvate.

Te poate interesa și: Dezvoltarea vaccinului românesc anti-COVID s-a mutat la Institutul Cantacuzino. Vaccinul va fi administrat intranazal

”În acest moment, angajații din domeniul sănătății sunt în pericol din mai multe motive. În primul rând, personalul medical este expus la mai multe particule virale decât publicul larg, ceea ce înseamnă că, pe de o parte, există mai multe șanse să fie infectați, iar pe de altă parte sunt mai predispuși să dezvolte forme mai grave ale coronavirusului.

În al doilea rând, pe măsură ce crește valul de pacienți echipamentele de protecție sunt mai puține. Apoi, combinația de stres și ore suplimentare vulnerabilizează sistemul imunitar al lucrătorilor din sănătate. Astfel, această combinație transformă spitalele în focare de coronavirus”, explică medicul.

Citește și: Pandemia l-a îmbogățit. Un profesor de la Harvard a devenit miliardar datorită COVID-19

Cadrele medicale din toată lumea au plătit prețul suprem

Pe 20 februarie, misiunea Organizației Mondiale a Sănătății din China a anunțat 2.055 de cazuri confirmare în laborator de COVID-19 în rândul angajaților din sectorul sanitar. Pe 3 martie, China a estimat numărul acestora la 3.200.

Încă de la începutul pandemiei, Federația Solidaritatea Sanitară atrăgea atenția că 25% dintre persoanele infectate cu coronavirus în România erau salariați din sănătate și că rata de infectare în rândul lor este de 20 de ori mai mare decât cea din rândul restului populației.

Mai mult, sindicatul avetiza că, "dacă s-ar menține acest ritm de creștere zilnică a numărului, atunci, în 27 de zile, ar fi infectați toți salariații din sănătate".

În momentul în care nu există medici care să intubeze pacienții sau asistenți care să le acorde îngrijirile necesare, rata deceselor va crește vertiginos. Și nu numai ca urmare a pandemiei COVID-19. Niciunul dintre factorii de deces obișnuiți – afecțiuni cardiace, cancer, accidente rutiere – nu va lua o pauză pe perioada pandemiei

Annie Sparrow

Poate un vaccin împotriva tuberculozei să ofere protecție anti-COVID?

În acest context, există lucruri care ar putea fi făcute pentru a proteja mai bine lucrătorii din sănătate. Un vaccin pentru COVID-19 este departe de a fi realizat, dar multe alte medicamente pot oferi protecție.

”O zonă care merită explorată în acest sens este folosirea de vaccinuri pentru a crește răspunsul imun”, scrie medicul, menționând vaccinul BCG (Bacillus Calmette-Guerin), folosit în lupta împotriva tuberculozei.

Mai multe studii, desfășurate în alte contexte, arată că BCG stimulează sistemul imunitar să răspundă mai bine la diferite tipuri de infecții, nu numai TB. Două studii pe adulți (unul pe pacienți cu vârste cuprinse între 60 și 75 de ani) au arătat că BCG reduce infecțiile respiratorii cu 70% – 80%.

Alte două studii au arătat că există un risc cu 15%-40% mai mic de infecții respiratorii la copiii vaccinați. Cu toate acestea, există studii care sugerează că efectul de protecție durează numai până la administrarea unui vaccin inactivat (de exemplu vaccinul gripal).

Ținând cont de aceste studii promițătoare, o analiză sistematică cerută de Organizația Mondială a Sănătății și publicat în 2016 a conchis că vaccinul BCG are efecte benefice extinse și a recomandat studii suplimentare

Annie Sparrow

Cu toate că această protecție nu ar fi perfectă, pentru că vaccinarea BCG nu este același lucru cu un vaccin țintit anti-COVID-19, este probabil să reducă semnificativ gravitatea bolii și ratele de deces în rândul celor cărora li se administrează.

”Chiar dacă vaccinurile BCG le-ar fi administrate numai angajaților din sănătate, am putea reduce substanțial riscurile cu care se confruntă aceștia și scădea riscul ca spitalele și sistemele de sănătate să se prăbușească”, arată sursa citată.

Vezi și: Peste 80 de milioane de copii sunt în pericol, după întreruperea programelor de vaccinare ca urmare a COVID-19

BCG, vaccinul pe care pariază vecinii bulgari

Bulgaria este nerăbdătoare să știe dacă vaccinul tradițional împotriva tuberculozei poate proteja în fața Covid-19 și speră să întâlnească o nouă piață de desfacere pentru milioanele de doze de BCG produse anual și exportate în 140 de state.

”Am știut de decenii că BCG are efecte benefice non-specifice”, a explicat în aprilie pentru AFP Camille Locht, directoarea de cercetare la Institutul Pasteur.

Bulgaria este interesată de această pistă din două motive: țara balcanică este un important producător al vaccinului antituberculoză și este, de asemenea, unul dintre statele care a menținut vaccinarea obligatorie când multe țări a abandonat ideea în favoarea unei prescripții țintite.

Totodată, premirul Boiko Borissov a anunțat finanțarea companiei Bul Bio, cea care produce BCG, cu 10,4 milioane de leva (5,2 milioane de euro), pentru o nouă linie de producție care va permite companiei, cu baza la Sofia, să își dubleze producția de BCG, la 40 de milioane de doze.

În luna mai, cercetătorul japonez Tasuku Honjo, laureat cu premiul Nobel pentru Medicina în 2018, a declarat că acest vaccin ar putea fi unul din motivele ratei scăzute de mortalitate în rândul pacienţilor cu COVID-19 din această ţară. Astfel, faptul că în Japonia majoritatea populaţiei este vaccinată împotriva tuberculozei "ar putea fi unul dintre factorii diferenţiali" care explică procentul scăzut al contagierilor cu coronavirus în această ţară.

Citește și: Ce arată primele rezultate în cazul „imunizării de grup” din Suedia și Marea Britanie

Vaccinul BCG "reprezintă un puternic impuls la nivelul imunităţii generale" prin inocularea sa în organism şi de aceea "ar putea fi" de mare ajutor pentru frânarea coronavirusului, datorită reacţiei împotriva acestui patogen asupra sistemului imunologic. "Deocamdată este o teorie, va trebui verificată. Ştiu că mulţi cercetători lucrează la ea şi aşteptăm curând concluziile", a precizat Honjo, potrivit Agerpres.

Unul dintre aceste studii, realizat de Universitatea de Sănătate Fujita din Aichi (centrul Japoniei), a analizat numărul de infectări şi de decese provocate de COVID-19 în 136 de ţări, împărţite între cele care aplică vaccinarea universală BCG, sau au aplicat această politică în trecut, şi cele care nu au efectuat vaccinarea.

Concluziile studiului, publicat la jumătatea lunii aprilie, arată "o relaţie semnificativă" între politicile de vaccinare împotriva tuberculozei şi ratele de prevalenţă şi mortalitate determinate de COVID-19.

Te poate interesa și: Centrul de cercetare Oncogen din Timișoara a început testele pentru un vaccin anti-coronavirus: ”Sperăm să putem intra în producție în câteva luni, am cerut sprijin financiar de la Guvern”

Sursa foto: Pixabay

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri