Digitalizarea sistemului sanitar românesc, în contextul pandemiei de COVID-19 a fost accelerată de nevoie. Medicii au fost nevoiți să recurgă la consultații la distanță, la telemedicină, iar instituțiile medicale să folosească aplicații IT pentru a putea raporta date și informații medicale în timp real. Dragoș Garofil, Secretar de Stat în Ministerul Sănătății, a mărturisit în cadrul unui eveniment că a fost șocat de faptul că anchetele epidemiologice se făceau pe hârtie, cu pixul sau creionul și că nu era folosit nici măcar excelul.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Dragoș Garofil a subliniat că ministerul face din digitalizare “o prioritate absolută. [...] Trebuie să începem să ne bazăm pe date atât în management, cât și în elaborarea de politici publice, în elaborarea unei strategii de sănătate publică” , a spus Dragoș Garofil.

Secretarul de stat a prezentat și deficiențele descoperite în sistemul medical, în timpul pandemiei.

Ne-am trezit că avem niște instituții importante încremenite în timp. Am fost șocat să văd că anchetele epidemiologice se făceau pe hârtie, cu pixul, cu creionul, nici măcar EXCEL nu era utilizat, și a trebuit să informatizam rapid DSP-urile, să implementăm niște aplicații de colectare de date și, în acest sens, au fost dezvoltate, cu ajutorul STS, 2 aplicații

Dragoș Garofil, secretar de stat Ministerul Sănătății

Citește și: Vaccinul pentru COVID-19 ar putea fi administrat din două doze. Experții atrag atenția că o singură doză nu va fi suficientă

De asemenea, el a vorbit și despre instrumente digitale implementate în trecut, dar rămase în urmă, din punct de vedere tehnologic: “sistemul CAS, care creează probleme și disfuncționalități și îngreunează activitatea, mai ales în medicina primară; cardul de sănătate, care a fost o idee bună, a adus multe economii în sistem, dar acum îngreunează activitatea medicală; colecția de date – este fabulos ce se întâmplă în acest domeniu: instituțiile din sistemul medical colectează disparat date, nu sunt interoperabile, foarte puține sunt analizate, iar deciziile par că se iau arbitrar.”

Totodată, Garofil a amintit că în perioada 2021-2023 ar trebui finalizate proiecte cum ar fi “Registrele de boli”, “Registrul de transplant”, “Registrul de resurse umane din sănătate”, precum și un alt proiect legat de finanțarea spitalelor, care vizează trecerea la un nou sistem de raportare ICD-11 cu modificarea sistemului DRG de finanțare și de realizare unor standarde de cost în îngrijirea intraspitalicească.

Te poate interesa și: Vehicularea documentelor pe suport hârtie păstrează un grad de ineficiență pe întregul lanț farmaceutic

Din 2014 nu s-au mai implementat proiecte majore în domeniul digital în sănătate

Europarlamentarul Cristian Bușoi a atras atenția că, din 2014, nu s-au mai implementat proiecte majore în domeniul digital în sănătate.

“Cred că avem nevoie în viitor să turăm motoarele. Apoi, desigur pe următoarele programe de la Bruxelles sau din România și alte unități de stat, spitale, IMM-uri și alte entități din sistemul de sănătate să folosească acest nou proiect ca să își crească nevoia de digitalizare, cu aceasta vor deveni mai eficienți, mai transparenți, mai aproape de pacienți, mai aproape de cetățeni”, a declarat sursa citată.

În ceea ce privește viziunea la nivelul Parlamentului, asupra situației actuale, când digitalizarea are un rol din ce în ce mai important, Florin Buicu, Președintele Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, a amintit că “în Parlament este depusă o inițiativă care să reglementeze temporar tot ce înseamnă telemedicina, teleconsultațiile, adică vine, practic, să reglementeze definițiile, tipurile de servicii care pot fi acordate prin această modalitate.”

Vezi și: Pandemia de COVID-19 a cauzat cel mai mare șoc în sectorul energiei din ultimii 70 de ani

El a făcut apel către entitățile interesate să transmită către comisiile de sănătate din Senat și Camera Deputaților propuneri de modificare a legii, inclusiv în domeniul telemedicinei.

“Digitalizarea în domeniul medical se regăsește în toate segmentele lanțului de îngrijiri: de la prevenție, la medicina primară, la medicina de spital și telemedicina. [...] prescripția electronică, dosarul electronic de sănătate, […] robotică chirurgicală și diagnosticare, toate acestea fiind foarte importante, deoarece vin în beneficiul pacientului. [...] “, a declarat dr. Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial Departamentul de sănătate publică.

În acest sens, reprezentantul Administrației Prezidențiale a reamintit programul european EU4Health, care este o oportunitate pentru România, având în vedere că, pentru perioada 2021-2027, bugetul acestui program se va ridica la 9.4 de miliarde de euro.

Sursa foto: Pexels

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ivona Stog
 Ivona este editor web la wall-street.ro din februarie 2018.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri