Pandemia COVID-19 a schimbat prioritățile spitalelor, iar cancerul a devenit mult mai înfricoșător din cauza suprasolicitării sistemului medical, spune Katie Rizvi, fondatoarea unui ONG care ajută copiii bolnavi de cancer. Cum arată lupta împotriva cancerului pe timp de pandemieși cum își păstrează speranța cei mici?

În România, Katie Rizvi și soțul ei au fondat Asociația Little People, o asociație care ajută copiii bolnavi de cancer. Scopul lor este să nu lase niciun copil din România să se lupte singur cu această boală gravă și să primească suport emoțional de la psihologi și psihoterapeuți.

Ea s-a născut în Ungaria și de-a lungul carierei sale a lucrat cu copii traumatizați din cauza războiului. La începutul anilor 2000 a ajuns în România în cadrul unui proiect de ajutor umanitar. Atunci, a ajuns la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, pe secția de oncopediatrie, adică acolo unde sunt internați și tratați copiii bolnavi de cancer.

„Atunci a fost prima dată când am întâlnit copii cu cancer”, spune Katie. Ea spune că a văzut în ochii lor suferința pe care a văzut-o și în ochii copiilor care creșteau în teatre de război, printre gloanțe și bombardamente. Împreună cu soțul ei, a decis că poate să facă schimbări mai mari și că se poate implica mai mult în această problemă.

Asociația Little People este despre oamenii mici care pot să facă lucruri mari și care pot schimba lumea.

Katie Rizvi, fondator al Asociației Little People

Prin activitatea asociației pe care a fondat-o, Katie a vrut să pună psihologi, psihoterapeuți și educatori în contact cu copiii din Institutele oncologice din România, să le ofere ghidare, ajutor și suport emoțional.

„Mulți oameni cred că avem inima de piatră pentru că putem lucra cu copii cu cancer, dar în realitate este opusul. Cei care lucrează cu copiii bolnavi de cancer au un curaj și o dorință de a fi vulnerabili și de a fi răniți pentru a ajuta alți oameni. Știu că trebuie să fie acolo pentru bolnavi”.

Katie spune că acum Little People are membri care lucrează cu copiii bolnavi de cancer în 6 orașe din țară, dar că orice copil din România intră în contact cu programele lor atunci când primesc diagnosticul. Ei le oferă un pachet personalizat care conține activități dar și materiale educative care îi ajută să înțeleagă efectele secundare ale tratamentului, dar și boala de care suferă.

Psihologii lor vorbesc cu copiii despre școală, despre viitorul lor, dar și despre subiecte mai sensibile cum ar fi abandonul și moartea.

„Ajungem să vorbim cu ei despre ce se întâmplă când te simți abandonat pentru că prietenii tăi își continuă viața fără tine. Inițiem conversații pe care poate ei nu pot sau nu știu cum să le înceapă".

Când ești bolnav și te simți foarte rău nu e treaba ta să îți dai seama cum să îi ajuți pe prietenii tăi să vorbească cu tine.

Katie Rizvi

Katie subliniază și faptul că putem să învățăm foarte multe de la copiii diagnosticați cu cancer, în special în această perioadă. Ea spune că, în general, oamenii s-au plâns că din cauza virusului nu mai pot avea interacțiune umană, trebuie să vorbească și să interacționeze mai mult online, dar pentru copiii blonavi de cancer asta era o realitate și înainte de COVID-19.

„Toată lumea învață acum, în timpul pandemiei, despre modul în care să țină legătură cu familia și cu prietenii în mediul virtual. Pacienții cu cancer trebuiau să treacă prin asta înainte să apară coronavirusul. Stăteau izolați din cauza faptului că aveau imunitatea scăzută, nu puteau să ajungă la școală, nu puteau să iasă afară, trebuiau să trăiască mult online. Noi suntem oameni sănătoși și ne chinuim să facem asta acum. Mulți deja s-au săturat de interacțiunea online, de lipsa contactului uman dar asta e normalitatea pentru pacienții bolnavi de cancer.”

Altfel spus, în timp ce oamenii sănătoși se plâng de faptul că trebuie să se izoleze și să se distanțeze social, copiii bolnavi de cancer trebuiau să facă acest lucru în timp ce se luptau cu o boală mortală.

Katie spune că interacțiunea cu copiii bolnavi de cancer este una copleșitoare. Totuși, cei mici au o perspectivă neașteptată.

„Acești copii acceptă lucrurile în viață mult mai bine decât o fac adulții. O iau ca atare. Nu doar că sunt flexibili și înțeleg gravitatea situației, dar au o înțelegere foarte profundă asupra vieții. Totuși, cu timpul, asta dispare. Pe zi ce trece încep să își pună mai multe întrebării.

Se întreabă de ce li s-a întâmplat asta? Uneori se simt vinovați, cred că e vina lor că sunt atât de bolnavi, ceea ce nu este adevărat. Totuși, continuă să lupte. Se trezesc de dimineață și mănâncă, chiar dacă nu au poftă de mâncare. Luptă chiar și când sunt într-o durere cumplită. Se luptă pentru viața lor”.

În plus, Katie explică faptul că cei mici care sunt diagnosticați cu cancer ajung să conștientizeze faptul că pot muri. Uneori, chiar dacă la o vârstă foarte fragedă nu conștientizează că pot muri, ei știu că sunt foarte slăbiți, știu că sunt foarte bolnavi.

„Multă lume uită faptul că această boală nu e înfricoșătoare doar pentru că poate fi mortală. Cancerul te face și să te simți foarte bolnav. Copiii știu cât de bolnavi sunt și sunt într-o durere cumplită”.

Fondatoarea Little People explică faptul că activitatea lor nu e foarte utilă doar pentru copii, ci și pentru părinții lor. De multe ori, părinții nu pot vorbi cu copii lor despre subiecte sensibile precum moartea sau starea lor de sănătate.

Adolescenții bolnavi de cancer simt că joacă un fel de rol. În fața părinților pretind că nu știu că sunt extrem de bolnavi. Părinții, de asemenea, pretind că totul o să fie bine. Copiii știu că suferă de o boală mortală și că părinții lor de fapt plâng atunci când nu sunt cu ei.

Katie Rizvi

Faptul că bolnavilor și părinților lor le este frică să vorbească despre cancer poate pune copiii în situații nefavorabile, susține Katie.

În cazurile terminale, copiii cu cancer trebuie să spună cuiva că știu că vor muri și că doresc să lase un fel de testament testament. Nu e corect faptul că copiii bolnavi de cancer nu pot să facă asta doar pentru că oricui îi este frică să vorbească despre moarte.

Katie Rizvi

Pandemia afectează munca celor care luptă cu cancerul

Katie susține că, la începutul pandemiei, situația a fost haotică. Nimeni nu știa ce urmează să se întâmple și cum urmează să lucreze în viitor. Totuși, acest lucru a durat doar câteva săptămâni, perioadă după care au reușit să se mobilizeze și să descopere un nou mod de lucru.

Acum, echipa celor de la Little People lucrează cu echipament de protecție sau interacționează cu copiii în mediul online. Au fost cazuri de copii bolnavi de cancer care s-au infectat cu COVID-19, dar care „din fericire nu au murit”, explică Katie. Într-o situație de genul acesta, copilul a trebuit să meargă acasă sau în spitale de boli infecțioase. După ce se vindecau, se întorceau pe secția de oncopediatrie ca să urmeze în continuare tratamentul.

Totuși, Katie explică faptul că o problemă mare este și faptul că toată atenția este orientată către COVID-19 și că nu mai sunt atât de mulți oameni care să poată susține financiar ONG-uri care luptă cu cancerul.

„E greu pentru că nu mai vin foarte mulți bani către organizații care fac acte de caritate. Noi am rămas într-o situație în care suntem abandonați într-o oarecare măsură, și asta pentru că prioritatea de anul acesta a fost COVID-19. Trebuie să înțelegem că COVID-19 va dispărea, dar cancerul e la fel de mortal ca înainte, ba chiar este mult mai înfricoșător din cauza faptului că sistemul medical e suprasolicitat”, menționează Katie Rizvi.

Printre persoanele cele mai vulnerabile în fața COVID-19 se află cei bolnavi de cancer. Cancerul nu afectează doar adulții, ci și copiii. Conform statisticilor, aproximativ 35.000 de copii sunt diagnosticați cu cancer în fiecare an, în timp ce 6.000 sunt uciși de această boală. În timp ce în 1960 aproximativ 80% din copiii diagnosticați cu cancer mureau, acum procentul a ajuns la 30%, dar boala lasă sechele grave care rămân cu copii întreaga viață.

Sursa foto: Little People

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Andrei Petre
Andrei e un tânăr reporter care lucrează în presă de aproape patru ani. Crescut în presa independentă, a învățat bazele jurnalismului la Casa Jurnalistului , ca mai apoi să-și croiască un drum pe la publicațiile independente din România. Chiar dacă a spus că nu o să lucreze niciodată în presa "mainstream", a ajuns la Wall-Street.ro ca să se disciplineze și să își antreneze scriitura. Încearcă să înțeleagă modul în...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri