Psihiatru: Pandemia de COVID-19 a amplificat rata tentativelor de suicid

Pagubele materiale pe care le-a provocat pandemia de COVID-19 sunt nenumărate, însă impactul pe care virusul, încă necunoscut în totalitate, l-a avut la nivel psihologic este cu mult mai mare. Nesiguranța, imposibilitatea circulației libere și neputința în fața valului de noi îmbolnăviri a dus la apariția sau accentuarea depresiei. Dr. Sorin Pletea, medic psihiatru, a declarat că pandemia de COVID -19 a amplificat rata tentativelor de suicid.

Situațiile neobișnuite pot, prin neprevăzutul lor, să inducă sau să amplifice anxietatea sau depresia. Cât despre fenomenul depresiei, nu tuturor le este ușor să vorbească despre asta, iar diagnosticul se poate agrava cu timpul. Este asemenea pacienților cu COVID, care se prezintă mult prea târziu la medic, ajungând direct în secțiile de ATI.

”Pandemia, în special prin izolare, nesiguranță (a informațiilor, a locului de muncă), teama, a accentuat incidența anxietății, depresiei, dar și a reacției acute la stres și a sindromului post-traumatic. Anumite studii din mai multe țări arată o tendință de creștere a incidenței tentativelor de suicid în acest an”, a declarat dr. Sorin Pletea, medic psihiatru, într-un interviu wall-street.ro.

Spre exemplu, în SUA, la începutul pandemiei, s-a evaluat incidența depresiei. Dacă înainte de pandemie, incidența depresiei (ușoară, moderată sau severă) era de 24,7%, după apariția pandemiei, incidența a crescut la 52,5% . În plus, Centers of Disease Control and Prevention a publicat în cursul verii niște date care arată că una din zece persoane intervievate (din 5.400 de respondenți) a avut ideație suicidară. Această cifră este aproape dublă față de anul 2018, iar în cazul categoriei de vârstă 18-24 de ani creșterea a fost de circa patru ori.

COVID-19 și sindromul post-traumatic

Sindromul post-traumatic nu este o afecțiune necunoscută, pe care mulți dintre noi ne-am obișnuit să o relaționăm cu experiența războiului. Acest lucru se datorează, în special, traumelor pe care soldații români sau străini le sufereau în timpul conflictelor armate din Irak, de pildă.

Citeste si:
Din cauza COVID-19, Franța le interzice cetățenilor să iasă din...
Din cauza pandemiei de...

Nu e despre arme sau, cel puțin, nu despre arme de foc, însă COVID-19 a adus un război în ordinea mondială a lui 2020. Cei mai afectați sunt cei aflați în linia întâi, implicați în lupta zilnică împotriva coronavirusului.

”Sindromul de stres post-traumatic apare după expunerea la un eveniment traumatic, accident auto, cutremur, război, violență-fizică, psihică, sexuală. Se manifestă, în principal, prin anxietate marcată, rememorări ale evenimentului traumatic și evitări ale situației sau circumstanțelor produceri respectivului eveniment. Evident că și pandemia COVID-19 poate fi asimilată unui eveniment traumatic. Propria experiență la trecerea prin boală (simptomele respiratorii, afectarea stării de conștiență, internarea în ATI), trecerea prin boală a unor persoane apropiate, precum și teama, izolarea, stigma, excluziunea socială pot fi factori ce pot declanșa PTSD”, a explicat psihiatrul.

Studiile arată, că aproximativ 50% dintre persoanele cu sindrom post-traumatic au și depresie. Circumstanțele care pot declanșa afecțiunea pot induce sau produce o recădere a depresiei. De asemenea, simptomele intense ale sindromului și durata lungă a acestuia pot întreține o depresie. Studiile din SUA au arătat o incidență a tulburărilor legate de expunerea la evenimente traumatice de 26,3 %.

Depresia în rândul personalului medical

Încă de la începutul pandemiei s-a vorbit despre cei aflați în linia întâi, în speță, personalul medical. În ciuda donațiilor aparatelor medicale, a echipamentelor sanitare de protecție, a sprijinului autorităților, cadrele medicale rămân primele expuse.

Citeste si:
Pandemia emoțională - Cum ne afectează COVID chiar și fără să ne...
Pandemia emoțională - Cum ne...

”Evident că necunoscutul acestei infecții și informațiile care se reactualizează rapid, precum și numărul în creștere al infecțiilor suprasolicită pe cei care lucrează în sănătate. Avem un număr constant (dacă nu descrescător uneori- atunci când ei înșiși se infectează) de medici, asistenți medicali și personal auxiliar care trebuie să îngrijească un număr în creștere exponențială de pacienți. Astfel încât apare epuizarea la care se adaugă teama constantă de a nu se infecta”, a mai spus dr. Pletea.

OMS raportează că 14% dintre infecțiile COVID-19 au fost la personalul medical în condițiile în care proporția lor este de 2-3% din persoanele de pe glob. Un studiu din China a evaluat peste 33.000 de persoane care lucrează în serviciile sanitare după debutul pandemiei. Anxietatea era prezentă la 23,3%, depresia la 22,8%, iar insomnia la 38,9% dintre participanții la studiu.

Psihiatrul citează inclusiv declarația unei asistente din Florida, care își exprimă angoasa în ceea ce privește experiența COVID.

”Suntem oameni, suntem oameni asemenea pacienților noștri. Dacă nu reușim să ne tratăm sau să ne ocupăm de noi, pe plan intern, e foarte dificil să avem grijă de pacienții noștri”, a comentat Sarah Elizabeth, citată de dr. Sorin Pletea.

Citeste si:
Ai revenit la muncă? 6 pași prin care să înfrunți depresia de după...
Ai revenit la muncă? 6 pași...

Cum se manifestă depresia și cum poate fi tratată

Depresia are mai multe stadii de severitate- ușoară, moderată sau severă. În toate stadiile, pacientul are dispoziție depresivă; adică resimte o tristețe accentuată și persistentă, nu se poate concentra, nu mai crede că își va putea reveni vreodată. Iar toate acestea, prin ele însele, reprezintă deja o manifestare gravă a depresiei.

”Pot exista și forme foarte grave de manifestare a depresiei: așa-numita depresie severă cu simptome psihotice. Persoana poate avea idei delirante (adică fără corespondent în realitate) de incapacitate, de inutilitate, de vinovăție; de asemenea, poate avea halucinații. Dar forma cea mai severă de manifestare a depresiei o reprezintă suicidul”, a declarat medicul psihiatru.

Dispoziția depresivă și/sau scăderea interesului și a plăcerii (anhedonia) pentru lucrurile anterior plăcute sunt principalele caracteristici ale depresiei. De asemenea mai pot fi prezente tulburări ale atenției și memoriei, senzația de oboseală fizică sau mentală, scăderea stimei de sine, gânduri de inutilitate, incapacitate, iar ”în cazurile severe pot să apară gânduri suicidare”.

Depresia are și simptome fizice - tulburări ale somnului (care sunt printre primele simptome care apar), tulburări de apetit alimentar cu scădere sau creștere a greutății, neliniște sau inhibiție motorie.

Chiar dacă nu există o modalitate certă de a ne feri de depresie, tratamentul recomandat este, de regulă, medicamentos.

”În cazurile ușoare, indicația este doar de psihoterapie; în depresia moderată sau severă se asociază medicația cu psihoterapia. Efectul antidepresivelor apare după circa 10-14 zile de la inițiere. Antidepresivele sunt, în general, bine tolerate, cu efecte adverse relativ rare și de mică intensitate. Durata tratamentului este de minimum șase luni (în cazul primului episod depresiv) de la remisia simptomelor”, a mărturisit psihiatrul.

Însă, un aspect îngrijorător din acest punct de vedere, pe care dr. Pletea îl evidențiază, este faptul că depresia tinde să se instaleze înainte de vârsta de 20 de ani. În plus, odată instalată, depresia poate afecta și cercul de prieteni.

”Circa 40% dintre persoanele cu depresie au avut primul episod înaintea vârstei de 20 de ani. Simptomele depresiei sunt, în general, similare la toate vârstele. Dar există unele particularități. La copii sunt mai frecvente simptomele fizice, iritabilitatea și retragerea socială; la adolescenți pot apărea hipersomnia (doarme mai mult decât de obicei) sau hiperfagia (mănâncă mai mult)”, a conchis medicul psihiatru.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Sănătate »



Setari Cookie-uri