Sistemul românesc de sănătate nu a fost niciodată unul lăudabil. Pe de o parte, democrația a ajuns prea târziu la el, pe de altă parte, și tehnologia s-a lăsat așteptată, iar nu în ultimul rând, nici investițiile în domeniu nu au fost o prioritate. Cu bagajul de acasă: pijamale, prosop, săpun, mâncare și chiar pastile, pentru că din lipsă de fonduri, nici pentru tratamente nu ajung banii, românul merge să se interneze chiar și în România lui 2020. În plin an electoral, analizăm condițiile spitalelor din România și rolul investițiilor derulate în decursul ultimilor patru ani (dacă vom găsi investițiile).

Pentru niciunul dintre noi nu era o necunoscută faptul că sistemul de sănătate românesc zace în propria neputință. A fost nevoie de evenimente precum incendiul de la Maternitatea Giulești, din 2010 sau Colectiv, în 2015 pentru ca adevărul să fie public.

Cât despre pandemie, 2020 a fost ca o luptă pentru aparatură nouă, paturi și personal medical. Un fel de ”hai să îngrășăm porcul în ajunul Crăciunului”, pentru că tot vin sărbătorile.

Sectorul sanitar a avut un șoc când a fost ”lovit” de modernitate și aparatură nouă și pentru că nu a știut ce să facă cu ea, iar cei tineri erau demult plecați, a fost montată în clădiri vechi, ponosite, în încercarea de a mai îndulci amarul (și nu al pastilelor).

Potrivit celui mai recent raport al Eurostat, România se află la coada clasamentului în rândul statelor UE în ceea ce privește cheltuielile în sănătate, chiar și în vreme de pandemie (5,6% din PIB).

Sursa: ec.europa.eu

Cât despre cheltuielile în domeniul sănătății, cele realizate de diferiți furnizori în sănătate, datele arată o creștere de la an la an, însă raportate la numărul de locuitori, cifrele nu sunt îmbucurătoare.

Anul 2016 2017 2018
Suma cheltuită 8,509.07 euro 9,671.85 euro 11,371.07 euro

Sursa: ec.europa.eu

Nu e o surpriză pentru români ca pe listele obiectivelor de investiții ale Ministerului de Finanțe, cele ce pot fi accesate online, sistemul de sănătate românesc să nu existe cu prioritate (sau poate era încadrat la secțiunea și altele). Nici în 2016, nici în 2017, dar nici în 2018, infrastructura sanitară nu este menționată, așa cum este notată modernizarea și securizarea punctelor de trecere a frontierei.

Cât spitale a avut România în ultimii 4 ani

Institutul Național de Statistică a ținut evidența unităților spitalicești din România pe durata ultimilor patru ani. Iată cum a evoluta numărul acestora de la an la an, dar și totalul cadrelor medicale.

Anul 2016

În anul 2016, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s‐a desfăşurat în peste 60.000 unităţi sanitare (49 mii de unităţi sanitare în mediul urban şi 11 mii unităţi sanitare în mediul rural). Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2016 de aproximativ:

  • 570 spitale,
  • 800 de centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi centre de sănătate,
  • 470 de ambulatorii de specialitate şi ambulatorii integrate spitalelor,
  • o reţea de 6,3 mii laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară,
  • peste 40 de mii de cabinete medicale,
  • 9,5 mii farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice.

Cele aproximativ 570 de spitale care au funcţionat în anul 2016 au dispus de 132.000 de paturi pentru internare continuă (122.000 de paturi în mediul urban şi aproape 10.000 de paturi în mediul rural) şi au acordat asistenţă medicală unui număr de 4,2 milioane de pacienţi internaţi. Durata medie de spitalizare a fost de 7,4 zile/pacient internat în spital.

În timp ce în mediul urban au funcţionat 10.000 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 27,2 ori mai mic, respectiv, de numai 381 de cabinete. În consecință, numărul de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 23,4 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.

În anul 2016, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit numai 0,4 cabinete medicale independente de specialitate comparativ cu 9,8 cabinete în mediul urban.

Anul 2017

În anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60.000 de unități sanitare. Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2017 de:

  • 576 spitale, față de 567 spitale în anul 2016,
  • 823 de centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi centre de sănătate, în creștere cu 19 unități față de anul 2016,
  • 461 de ambulatorii de specialitate şi ambulatorii integrate spitalelor, în scădere cu 8 unități față de anul 2016,
  • peste 41.000 de cabinete medicale față de 40.000 de cabinete în anul 2016.

Dintre cele 576 de spitale care și-au desfășurat activitatea în anul 2017, numai 338 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 166 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2017 sistemul de sănătate a dispus de 58.000 medici, de 15.000 de medici dentişti, în scădere cu aproximativ 800 de medici dentiști față de anul 2016; de 17.000 farmacişti, în creștere cu aproximativ 600 de farmaciști față de anul precedent; de 142.000 personal cu pregătire sanitară medie şi de 69.000 personal sanitar auxiliar.

Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor dentişti fiind de peste două treimi, iar în rândul farmaciștilor de 90,0%.

Anul 2018

În anul 2018, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în aproape 62.000 unităţi sanitare (50.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural). Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2018 de:

  • 524 spitale, față de 510 spitale în anul 2017; 162 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, față de 124 unități de acest tip în anul 2017;
  • peste 11.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 303 unități mai multe decât în anul 2017;
  • peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 108 unități mai multe decât în anul precedent;
  • aproape 11.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 111 cabinete față de anul 2017.

Dintre cele 686 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2018, numai 342 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 265 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi)

Cele aproximativ 686 de spitale și unități asimilate spitalelor care au funcţionat în anul 2018 au dispus de 133.000 de paturi pentru internare continuă şi 10.000 de paturi de spital pentru internare de zi (numai 303 paturi în mediul rural). Spitalele au acordat asistenţă medicală unui număr de 4,2 milioane de pacienţi internaţi în regim de spitalizare continuă și 4 milioane de pacienți cu internare de zi.

Anul 2019

În anul 2019, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 63.000 de unităţi sanitare (51.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural). Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2019 de:

  • 532 spitale, față de 524 spitale în anul 2018;
  • 161 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, mai puțin cu o unitate față de anul precedent;
  • peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 652 unități mai multe decât în anul 2018;
  • peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 339 unități mai multe decât în anul precedent;
  • aproape 11 mii de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 78 cabinete față de anul 2018.

Dintre cele 693 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2019, numai 344 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 268 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2019 sistemul de sănătate a dispus de 63.000 mii medici, în creștere cu 2,7 mii medici față de anul 2018.

Sursa foto: Agerpres FOTO

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri