Topul teoriilor conspiraționiste din jurul vaccinului anti-COVID
Conspirația este unul din elementele care au însoțit lumea încă de la începuturi. Și pentru că 2020 a fost un an atât de atipic, conspiraționiștii au avut material pentru hrănirea teoriilor lor. Deși am așteptat cu toții un antidot împotriva COVID-19 pentru mai bine de 10 luni, când acesta a apărut, a fost înconjurat de diverse argumente, care mai de care mai ”impresionante”, menite să ne pună imaginația la contribuție. Astfel, pe 26 decembrie, a început distribuția vaccinului în Europa, fiecare stat primind, pentru început, în jur de 10.000 de doze. Austria este cea care a reușit să vaccineze 6.000 de oameni doar în prima săptămână, la coada clasamentului poziționându-se Franța, cu doar câteva sute de persoane vaccinate. Unele state au întâmpinat și probleme de logistică, Olanda începând campania abia pe 8 ianuarie. Oamenii de știință se declară îngrijorați de multitudinea dezinformărilor promovate în spațiile media, cu atât mai mult cu cât ponderea acestora crește.
Vaccinul ne schimb? ADN-ul
Una dintre cele mai vehiculate teorii ale conspirației este faptul că vaccinul anti-COVD ne-ar putea schimba ADN-ul. Acest lucru este IMPOSIBIL!
Vaccinul Pfizer, ca de altfel marea majoritate a vaccinurilor anti-COVID candidate, sunt bazate pe tehnica ARN. Vaccinurile tradiționale au la bază o formă inofensivă de virus, însă această tehnică este la polul opus, folosind codul genetic al virusului. Când o persoană este injectată, o moleculă este introdusă în corp, aceasta transmițând celulelor organismului să producă proteine împotriva coronavirusului.
Această proteină sau antigenul este ulterior recunoscută de sistemul imunitar, care produce anticorpi. Mai pe scurt, dacă o persoană se infectează cu COVID-19, acești anticorpi vor fi pregătiți ”să lupte” împotriva virusului, nicidecum să modifice ADN-ul uman.
Vaccinurile bazate pe tehnica ARN sunt văzute cu optimism în lume, deoarece nu implică o componentă a virusului și sunt și destul de ieftine.
Spre exemplu, vaccinul produs de Oxford și AstraZeneca nu este un vaccin bazat pe această tehnică, folosind un virus inofensiv de la cimpanzei, modificat în laborator, care arată precum COVID când intră în corp.
Cât despre temperatura la care vaccinul Pfizer trebuie păstrat, aceasta ajută substanța să nu se degradeze. Nu înseamnă că are în componență ”bucăți” de virus care trebuie menținute vii. În plus, acesta nu este singurul vaccin care are nevoie de o astfel de temperatură joasă. Și vaccinul împotriva Ebola poate fi transportat doar la o temperatură de -60 de grade Celsius.
Pentru o mai bună înțelegere, iată și un videoclip, creat de o fetiță de 12 ani, cu ajutorul mamei sale, medic în Suedia. Aceasta a ilustrat modul în care funcționează vaccinul și cum acesta ajută în lupta cu COVID.
Sursa Video: Facebook/ Laura Ghibu
Sursa Foto: Pixabay
Vaccinul a fost dezvoltat prea repede ca s? fie sigur
Aceasta este o altă teorie intens vehiculată în spațiile media. Spre deosebire de celelalte, aceasta își poate găsi o oarecare motivație, deoarece publicul larg este informat cu privire la anii de muncă necesari creării unui nou vaccin. Iar faptul că antidotul COVID a apărut în mai puțin de un an a pus pe gânduri pe unii dintre noi.
Cu toate acestea, teoria este demontată de câteva realități importante. Oamenii de știință nu au început de la zero cu acest antidot anti-COVID. Aceștia studiază de ani buni ramurile SARS și MERS, din familia coronavirusurilor. În plus, testările vaccinurilor au început mult mai rapid, deorece au existat zeci de mii de voluntari din întreaga lume care au vrut să ia parte la proces. Testările implică vaccinarea unei jumătăți din voluntari cu serul propriu-zis, celeilalte jumătăți fiindu-i administrat un tratament placebo.
Ulterior, după ce un anumit număr de persoane au contractat virusul, experții compară câți dintre cei vaccinați cu serul propriu-zis s-au îmbolnăvit și câți au fost ”tratați” placebo. Având în vedere rapiditatea cu care virusul se transmite, rezultatele au fost obținute mult mai repede.
Un alt motiv pentru care vaccinul a apărut mai devreme decât ne așteptam este colaborarea la nivel global. De obicei, cercetătorii trebuie să aștepte o bună perioadă pentru sponsorizare sau fonduri, pentru participanți la teste, dar și pentru aprobări. Dar deoarece COVID a fost prioritatea numărul 1 pentru toate statele, toate celelalte proceduri nu au mai constituit o problemă.
În plus, toate aceste vaccinuri au trecut prin același număr de teste și proceduri prin care ar trece oricare alt tratament nou creat, nu a fost sărit niciun pas din procesul de creare. Cât despre grupurile pentru care mai este nevoie de cercetarea funcționării antidotului, acestora nu le-a fost administrată nicio mostră de ser (cum ar fi femeile însărcinate).
De asemenea, un oficial al Organizației Mondiale a Sănătății explică de ce vaccinul anti-COVID a fost creat mai repede decât celelalte tratamente asemănătoare.
Sursa Video: Facebook/ World Health Organization (WHO)
Acestuia i se adaugă și Răzvan Cherecheș, expert român în sănătate, care se folosește de o instituție internațională specializată în analiza datelor pentru a prezenta evoluția cercetărilor științifice în medicină, prin prisma creării vaccinurilor.
Sursa Foto: Facebook Răzvan Cherecheș/ preluare Our World in Data
Sursa Foto: Shutterstock
E mai probabil ca vaccinul s? ne ucid?, nu COVID-19
It’s also worth noting that the sole purpose of a vaccine isn’t to prevent deaths. Even if Covid-19 doesn’t cause someone to die, thousands of people have reported ongoing symptoms months after infection in a phenomenon called ‘long Covid’. The vaccine would prevent ongoing health issues after recovery if people didn’t catch it in the first place.
Read more: https://metro.co.uk/2020/12/03/covid-vaccine-conspiracy-theories-and-myths-debunked-13694062/?ito=cbshare
Twitter: https://twitter.com/MetroUK | Facebook: https://www.facebook.com/MetroUK/
It’s also worth noting that the sole purpose of a vaccine isn’t to prevent deaths. Even if Covid-19 doesn’t cause someone to die, thousands of people have reported ongoing symptoms months after infection in a phenomenon called ‘long Covid’. The vaccine would prevent ongoing health issues after recovery if people didn’t catch it in the first place.
Read more: https://metro.co.uk/2020/12/03/covid-vaccine-conspiracy-theories-and-myths-debunked-13694062/?ito=cbshare
Twitter: https://twitter.com/MetroUK | Facebook: https://www.facebook.com/MetroUK/
Coronavirusul este binecunoscut pentru rapiditatea cu care se transmite, vorbindu-se mai puțin despre fatalitatea din jurul său. Chiar dacă acesta nu este la fel de ucigător precum alte virusuri, COVID-19 poate fi fatal pentru anumite categorii de oameni, chiar și pentru cei mai tineri, care cred că nu pot păți mare lucru.
Mortalitatea relativ scăzută din jurul COVID i-a făcut pe unii să creadă că acesta nu este atât pe periculos pe cât se povestește. În schimb, vaccinul...
În lipsa unei testări în masă este greu de stabilit rata mortalității virusului, însă anumite rapoarte efectuate au oferit o rată globală între 0,5% și 1%.
În schimb, este o șansă la un milion ca cineva să aibă o reacție alergică severă la vaccin. Asta înseamnă că e mult mai mare riscul decesului provocat de coronavirus, care diferă în funcție de vârstă, stare de sănătate și chiar rasă, decât de administrarea vaccinului.
În plus, nu a fost raportat niciun deces cauzat de vaccinul Pfizer. Au existat două decese în Brazilia, a doi participanți în două studii separate, dar nu fost găsite dovezi care să lege administrarea serului de moartea celor doi.
Sursa Foto: Coaliția România Sănătoasă/ Facebook
Cât despre dr. Elisa Granato, medic în Marea Britanie, unul dintre primii participanți la studii, despre care s-a zvonit că ar fi decedat, aceasta trăiește și este într-o stare foarte bună în prezent.
Fake news has been circulating on social media that the first volunteer in the Oxford vaccine trial has died. This is not true! I spent several minutes this morning chatting with Elisa Granato via Skype. She is very much alive and told me she is feeling “absolutely fine” pic.twitter.com/iWAtYaSkRZ
— Fergus Walsh (@BBCFergusWalsh) April 26, 2020
În altă ordine de idei, un vaccin nu are obiectivul de a te salva în fața morții, ci în fața unei posibile infectări. Presupunând că virusul COVID-19 nu ar fi cauzat niciun deces, mii de oameni au acuzat simptome după infectare, așa numitul fenomen ”COVID pe termen lung”. Ei bine, vaccinul previne astfel de manifestări neplăcute.
Sursa Foto: Pixabay
Vaccinarea va fi obligatorie
Ideea conform căreia vaccinarea ar fi obligatorie a pus pe jar ”piața anti-vacciniștilor”. Ei bine, în ciuda proastei comunicări din partea autorităților române, cu care ne-am obișnuit, acest lucru a fost menționat încă de la bun început, fără să lase loc de interpretări.
”Vaccinarea împotriva COVID-19 este voluntară/ne-obligatorie. Se dorește o acoperire vaccinală cât mai mare pentru a limita răspândirea epidemică a virusului, dar nu se are în vedere introducerea obligativității vaccinării sau a unor măsuri restrictive față de persoanele nevaccinate”, este precizat și pe platforma campaniei de vaccinare.
Guvernele sunt însărcinate să prevină contaminarea sau alte posibile pericole de infectare, însă nu pot obliga o persoană să se vaccineze (cu atât mai puțin într-o democrație).
Într-adevăr, există posibilitatea ca anumite state sau companii aeriene să impună condiția vaccinării pentru a intra pe teritoriul lor sau călători. Este echivalentul necesității prezentării unui test PCR COVID negativ.
Un exemplu în acest sens ar putea fi chiar Brașovul nostru, care a gândit o modalitate inedită de a sprijini campania de vaccinare. Însă nici aceasta nu este cu notă obligatorie. Prin urmare, Asociația Comercianților din Centrul Istoric al Brașovului împreună cu Asociația Smart City Brașov oferă prin intermediul locațiilor din centrul orașului un discount de 10% persoanelor care s-au vaccinat cu noul vaccin împotriva COVID-19.
Sursa Foto: Pizza Roma (Brașov)/ Facebook
În altă ordine de idei, autoritățile încearcă să vaccineze cât mai mulți oameni cu putință, dar să solicite prezentarea vreunei dovezi a vaccinării nu este în planul acestora. Astfel, rămâne o provocare convingerea celor care nu cred în vaccinare, în general, că aceasta este cea mai bună soluție pentru a scăpa de pandemie (și cel mai probabil, de alte amenințări de acest gen).
Sursa Foto: Pixabay
Bill Gates va folosi vaccinul pentru a controla lumea
Poate una dintre cele mai amuzante teorii ale conspirației este aceea că Bill Gates, unul dintre cei mai bogații oameni din lume și co-fondatorul Microsoft, va folosi vaccinul pentru a implanta cipuri omenirii, urmând să o controleze. O poveste demnă de Big Brother...
Una dintre cele mai accesate postări pe Facebook exprima următoarele: ”Nu este uimitor faptul că Bill Gates deține brevetul pentru Coronavirus, dar și vaccinul anti-COVID. Mai mult, el este și partener al laboratorului din Wuhan”.
În primul rând, nu există un brevet pentru Sars-Cov-2, există un brevet pentru alt tip de coronavirus, de unde probabil a și pornit teoria conspirației.
În al doilea rând, Fundația Gates a sprijinit cercetările pentru crearea unui potențial vaccin, dar sunt și alții care au făcut un astfel de demers.
În al treilea rând, laboratorul din Wuhan este considerat a fi sursa răspândirii coronavirusului, o idee menționată într-un raport, care nu a fost evaluat. Prin urmare, nu există dovezi care să ateste această informație. Să nu uităm și de comunicarea deficitară a autorităților chineze.
Nu în ultimul rând, implantarea cipurilor prin intermediul vaccinurilor a devenit cea mai mare teamă a omenirii (inclusiv a românilor, care cu umorul specific, au și dat naștere primelor glume). Nu există însă nicio dovadă care să susțină această ipoteză. Totuși, astfel de idei au pornit de la faptul că Fundația Gates a descoperit tehnologia prin care ar putea fi stocate înregistrările vaccinului într-o cerneală specială, administrată în același timp cu vaccinul.
Dar aceasta nu permite urmărirea oamenilor sau a informațiilor personale despre aceștia. Este mai mult un tatuaj invizibil decât un microcip.
În plus, Vlad Furtună, inginer electronist român, a făcut câteva precizări pe pagina sa de Facebook, legate de (im)posibilitatea implantării cipurilor în corpul uman, prin intermediul vaccinurilor, după cum urmează:
- Miniaturizarea: Un cip are nevoie de foarte mulți tranzistori (putem pune undeva pe la 170 de milioane de tranzistori pe un milimetru pătrat). Un cip cu 100/100 microni (cât să încapă printr-un ac de seringă), adică 17 milioane de tranzistori cu tehnologia actuală nu poate să facă nimic. De ce? Pentru control neuronal sau al oricăror alte procese avem nevoie de putere mare de calcul și de conexiuni fizice cu neuronii. Un cip așa mic nu poate să le facă pe toate.
- Corpul uman: Corpul uman este un mediu neprietenos cu orice corp străin. Atunci când îți intră o așchie în deget și nu o poți scoate, corpul va face tot ce îi stă în putință să scoată obiectul străin din organism.
- Corpul uman 2: Corpul uman conține multă apă, iar dacă vreodată v-ați turnat apă pe telefon veți înțelege de ce nu prea e posibil să funcționeze cipul în sange/mușchi/creier, medii care contin puțin cam multă apă pentru orice cip.
- Corpul uman 3: Să presupunem că trecem celelalte bariere și ajungem în creier cu cipul. Dacă v-ați curentat vreodată, sigur ați simțit că mușchii vi s-au încordat puternic. Neuronii trimit semnale electrice către mușchi atunci când vrei să te miști sau ai un gând. Orice proces neuronal presupune electricitate. E imposibil să stimulezi creierul fără a ști unde să te inserezi. Un cip nu poate singur să navigheze prin organism și nu poate transmite semnale valide către neuroni.
- Comunicația: Orice cip are nevoie de comunicație cu mediul extern (mai ales dacă vrea să facă operații complexe). Nu putem pune în cip o antenă destul de eficientă cât să prindă semnale din interiorul corpului uman, iar cipul ar trebui să poată să primească instrucțiuni prin tehnologie wireless. Nici măcar 5G-ul sau orice altceva nu poate transmite atâtea date cât să reușim să alterăm gândurile sau să facem un om să își miște un deget involuntar, din cauza că ar trebui să ne adaptăm la fiecare individ.
- Alimentarea: Cipurile au nevoie de mult curent pentru orice fel de calcul. Fiecare calcul este tradus de către procesor în schimbări de stări în a tranzistorilor interni. Fiecare schimbare are nevoie de curent electric. Pentru calcule complexe sau control neuronal e nevoie de mult prea multă energie electrică. Cipul sau cipurile au nevoie sa fie alimentate continuu pentru orice operație. E imposibil să alimentăm wireless orice fel de dispozitiv pe o rază lungă (mai mult de 15 centimetri) prin aer, darămite prin corpul uman, pereți sau fel și fel de medii.
Sursa Foto: Bill Gates/ Facebook