Tot mai multe țări sunt sceptice în ceea ce privește administrarea vaccinului anti-COVID produs de AstraZeneca. Totuși, chiar dacă îngrijorările referitoare la vaccinul AstraZeneca încă sunt nefondate, gestul de a suspenda dozele de AstraZeneca pune paie pe focul scepticismului din jurul vaccinării.
După probleme referitoare la promisiunile făcute și la livrarea vaccinurilor, AstraZeneca se află din nou în centrul unor controverse referitoare la vaccinare. De data asta, problemele tehnice, de livrare, s-au transformat în probleme de sănătate publică în timp ce experții investighează riscurile administrării vaccinului AstraZeneca. Până acum, 18 țări din lume au suspendat vaccinarea cu serul britanic din cauza unor suspiciuni referitoare la anumite afecțiuni de sânge care au apărut după administrarea vaccinului.
Până pe 10 martie, Agenția Europeană a Medicamentului a raportat faptul că până acum au fost înregistrate 30 de cazuri de „evenimente tromboembolice” (formarea unor cheaguri de sânge) care au apărut după vaccinarea cu AstraZeneca. În ciuda proporțiilor minuscule, doar 30 de cazuri din peste 5 milioane de vaccinuri administrate au reușit să suspende administrarea serului în țări puternice din Vest, ceea ce arată precauțiile care sunt luate în contextul vaccinării. Totuși, în loc să funcționeze ca un amplificator al încrederii în vaccinuri, măsura reaprinde scepticismul din jurul vaccinării.
Citeste si:
Cât de comune sunt cheagurile de sânge
Mulți experți sunt îngrijorați de decizia țărilor de a suspenda administrarea vaccinului de la AstraZeneca, inclusiv cei de la Organizația Mondială a Sănătății sau de la Agenția Europeană a Medicamentului. Îngrijorările lor sunt fondate. Oamenii sunt construiți în așa fel încât să aibă o tendință de a căuta tipare care să ne ajute să înțelegem mai bine lumea. Asta se întâmplă pentru că nu ne place haosul, dar și pentru că, de multe ori, identificarea tiparelor stă la baza învățatului.
De multe ori, tiparele pe care le găsim sunt reale și ancorate în realitate și atunci ele ne ajută să facem decizii care să ne ajute să supraviețuim. Totuși, în alte dăți, oamenii găsesc tipare greșite care se manifestă în apariția superstițiilor, ale teoriilor conspirației și ne fac să vedem fețe în craterele de pe Marte, să auzim mesaje ascunse atunci când redăm invers melodii sau să vedem sfinți în copaci, frunze sau în felii de pâine.
Citeste si:
Același lucru se întâmplă și în cazul vaccinurilor. După vaccinare, oamenii vor raporta problemele de sănătate pe care le au, fie că ele sunt cauzate sau nu de vaccin. În timpul testelor făcute pentru dezvoltarea și aprobarea vaccinului AstraZeneca, 38% dintre participanții care au participat la test și au primit o doză de vaccin au raportat efecte secundare, dar, în același timp, 28% dintre cei care au primit doza de control (placebo) au raportat la rândul lor reacții adverse.
În cazul cheagurilor de sânge, un studiu realizat în 2007 de un profesor de medicină și patologie în cadrul unui program pentru tromboză și hemostază de la Universitatea din Vermont, SUA, arată faptul că, anual, 1 din 1000 de adulți vor avea probleme cauzate de afecțiuni ale trombocitei, sau, altfel spus, vor apărea cazuri de „evenimente tromboembolice”, la fel ca cele apărute după vaccinare. Această rată crește odată cu vârsta, așadar, cei care au peste 45 de ani sunt mult mai predispuși la apariția cheagurilor de sânge. Totuși, majoritatea cazurilor de apariție a cheagurilor de sânge care au suspendat vaccinarea cu AstraZeneca în țările europene au apărut în rândul persoanelor sub 55 de ani, lucru care îi face pe specialiștii de la EMA să investigheze în continuare.
Citeste si:
Cui îi este frică de vaccin
Pe scurt, tinerii, cei care nu au încredere în guvern și persoanele mai sărace și mai puțin educate. Un studiu publicat în iunie 2020 în revista Nature, cu mult înainte ca vaccinurile să înceapă să fie disponibile, a întrebat peste 13.000 de persoane din 19 țări din lume dacă s-ar vaccina cu un ser care a fost demonstrat ca fiind sigur și efectiv atunci când acesta va fi disponibil, dar și dacă ar face același lucru dacă angajatorul le-ar impune asta.
Rezultatul studiului a arătat grade diferite de încredere, de la aproape 90% în China și până la doar 54,9% în Rusia. În medie 71,5% au spus că s-ar vaccina dacă ar apărea un vaccin care să fie sigur și eficient, în timp ce doar 48,1% au spus că ar face același lucru dacă angajatorul le-ar recomanda să se vaccineze ca să poată veni la muncă. În cele mai multe situații, dorința de a se vaccina este cu mult sub procentul de care avem nevoie ca să obținem imunitate și să înfrângem pandemia.
Citeste si:
O sursă comună a fricii este dezinformarea, dar și faptul că vaccinurile au fost dezvoltate mai rapid decât de obicei. Surpriza a fost că, în ciuda așteptărilor, cei mai ezitanți au fost tinerii care au între 18 și 24 de ani, în timp ce persoanele care au peste 25 de ani, inclusiv cei trecuți de vârsta de 65 de ani, ar fi cei mai dispuși să se inoculeze cu serul care să îi protejeze împotriva COVID.
Cei mai bogați și mai educați sunt mult mai predispuși să se vaccineze
Un alt factor extrem de important a fost venitul. Cei care câștigau peste 32 de dolari pe zi erau de două ori mai dispuși să se vaccineze decât cei care trăiesc cu sub 2 dolari pe zi. Chiar dacă educația este gratuită, venitul influențează nivelul de pregătire al oamenilor, lucru care este observat și în faptul că cei care sunt mai educați sunt mai predispuși să se vaccineze.
Citeste si:
În ciuda pericolului reprezentat de COVID-19, persoanele care au avut rude care s-au îmbolnăvit din cauza coronavirusului nu erau mai predispuse să se vaccineze decât cei care nu au avut rude care s-au infectat.
Angajatorul te obligă să te vaccinezi. Efectul? Mai puține vaccinări
Studiul publicat de Nature arată faptul că atunci când angajatorul te obligă să te vaccinezi, ești mai predispus să refuzi inocularea. Chiar dacă pare calea cea mai scurtă pentru a atinge un număr cât mai mare de vaccinări, obligativitatea nu funcționează, ba chiar dimpotrivă: vaccinarea obligatorie pare că i-ar face pe oameni mai puțin predispuși să se vaccineze.
Totuși, acest lucru este influențat foarte mult de încrederea pe care oamenii o au în autorități precum statul sau compania care le dă bani să-și plătească chiria și să cumpere mâncare.
Citeste si:
Acest lucru este evidențiat de țări precum Rusia sau Polonia, țări în care guvernele sunt înconjurate de corupție. Așadar, numiri politice pe la Apele Române, dar și un lung istoric de corupție, mită și crimă organizată care s-au născut în sânul guvernelor din România ar putea fi factori care să nască personaje precum Diana Iovanovici Șoșoacă, Adina Alberts, Olivia Steer, Daniel Ghiță sau alți militanți împotriva vaccinării.
Care este soluția
În timp ce suspendarea administrării unui vaccin în contextul în care criza pandemică a îngenuncheat planeta este foarte periculoasă, ea arată atenția cu care statele monitorizează calitatea și siguranța vaccinurilor. Chiar dacă unii conspiraționiști sugerează că serurile au fost dezvoltate pe repede înainte și că efectele lor adverse sunt ignorate, vaccinurile împotriva COVID-19 a fost urmărite, chestionate și supravegheate de ochii oamenilor de știință de peste tot din jurul lumii, lucru care le face să fie cel puțin la fel de sigure precum celelalte.
În 2019, Organizația Mondială a Sănătății a spus că scepticismul celor care nu vor să se vaccineze este una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică din lume. Acum, în timpul în care valul trei al pandemiei se pregătește să ne lovească și după un an de distanțare socială în care viața pre-pandemică pare un ideal la care nu ne vom întoarce prea curând, vaccinarea rămâne singura soluție care să ne lase să ne îmbrățișăm și să facem din nou cumpărături fără mască.
În vara lui 2020, Nature spunea că modul în care putem să ne luptăm cu temerile celor care nu se vaccinează este să avem oficiali care să comunice clar și consistent și să explicăm modul în care s-au dezvoltat vaccinurile, dar și eficiența și siguranța lor. E nevoie de lideri civici, religioși și de orice alt influencer care să fie pregătit să devină portavoci ale mesajelor corecte din jurul vaccinării, dar, chiar și așa, lipsa de transparență a statului, numirile politice și lipsa de consecvență din jurul mesajelor transmise de politicieni sau de cercetători trag obloanele geamului care ne arată lumina pe care vrem să o atingem - reîntoarcerea la o viață normală.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
