Sănătatea a fost pusă la zid de pandemie în România, iar acum este din nou sugrumată de răfuielile politice din țară. Procedurile, modelele de calcul și modalitățile diferite de a înțelege introducerea restricțiilor au pus pe jar elitele politice, care au făcut din pandemie un teren de joc al ideilor și ordinelor de ministru. Ce îi lipsește sistemului de sănătate românesc? Răspunsul e simplu...Înainte de orice, bani, o puternică sursă de finanțare care să nu lase loc lipsurilor în unitățile sanitare, spune dr. Lucian Horhotă, medic primar ATI în Spitalul Colțea și managerul Spitalului Bolintin.
Discuțiile purtate în jurul Sănătății în România sunt reluate la fiecare nou mandat, iar rezultatul rămâne același: țara noastră are nevoie acută de spitale. Deși speranțele sunt reînnoite la fiecare nouă guvernare, mirosul de vechi plutește deasupra sistemului din România.
”Cea mai mare problemă a spitalelor din România ține de bani, e nevoie de suficientă finanțare astfel încât să permită dezvoltare și crearea de noi spații sanitare. În plus, Casa de Asigurări trebuie să umble la tarifele corecte, megem pe aceleași sume de prea mult timp, iar diagnosticele și tratamentele s-au schimbat”, a declarat dr. Horhotă, pentru wall-street.ro.
Pandemia ne-a arătat că și lipsa de personal calificat este o problemă, însă dacă ne raportăm la perioade normale, care nu impun o antrenare masivă de oameni, dr. Horhotă precizează că numărul cadrelor medicale ar fi proporțional.
Citeste si:
Acesta lămurește că balanța s-a echilibrat datorită creșterii salariale din 2018.
”Suntem cumva pe picior de egalitate, însă încercăm să îi recuperăm pe cei plecați la începutul pandemiei. Majoritatea s-a refugiat la privat sau a schimbat domeniul, ca să nu fie nevoită să trateze pacienți COVID”, a adăugat medicul.
Spitalul Colțea, București
Cât de dificilă e o schimbare în Sănătate
Sistemul de sănătate din România este învechit, ruginit pe alocuri, cu o legislație care datează din timpul regimului comunist, cu reguli care nu mai pot fi puse în aplicare într-o eră a vitezei, a tehnologiei și a roboților.
Spitalele private s-au adaptat acestei noi lumi, însă costul este prea mare pentru pacienți români, gârboviți de griji și de boli cronice, pe care le tratează atunci când durerea devine de nesuportat. În acest sens, Sănătatea a devenit discreționară, primind pacienții care își pot permite tratamentele, iar ceilalți fiind nevoiți să aștepte la cozile care parcă au devenit emblemă pentru spitalele românești.
Citeste si:
Cât despre miniștri sau o bună sau proastă guvernare, ”intenții bune cred că au toții cei care ajung acolo, dar depinde cum le pun în practică. Și mai e un lucru important: depinde ce găsesc în minister, pentru că pe eșaloanele paru-cinci sunt oameni vechi, înrădăcinați”, a explicat dr. Horhotă.
Tot acesta precizează că schimbările în Sănătate sunt greu de digerat pentru cei care ocupă scaunele din minister de mai bine de zece ani.
”Când vrei să faci o schimbare, anumite lucruri sunt deranjate. Iar dinozaurii din ministere nu pot fi deranjați. În plus, sănătatea e un domeniu în care dacă vrei să schimbi ceva e foarte dificil. Ba e prea mult la diabetici, ba trebuie să te gândești la oncologici și tot așa”, a mai spus medicul primar ATI, care lucrează în domeniul Sănătății încă din 1981.
Citeste si:
Spitalul Colțea/ București
Vlad Voiculescu a fost demis din funcția de ministrul al Sănătății după un mandat de aproape 4 luni dominat de scandaluri și acuze mai mult sau mai puțin îndreptățite cu privire la activitatea sa. Fotoliul de șef la Sănătate a fost fără îndoială cel mai dificil de ocupat în timpul guvernului Florin Cîțu, administrarea măsurilor anti-COVID pe timp de pandemie, precum și administrarea campaniei de vaccinare fiind elementele esențiale care s-au aflat în responsabilitatea ministrului.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
