Pandemia dă bătăi serioase de cap României de aproximativ o lună, timp în care locurile din spitale au trecut de la statutul de măr al discordiei la soluția pentru rezolvarea avansului epidemiologic. În plus, în ultimele zile, s-a conturat puternic și o criză politică la nivelul Guvernului, prin demiterea lui Vlad Voiculescu, ceea ce distrage atenția de la răspândirea în tihnă a virusului. În tot acest tablou, medicii rămân în continuare descoperiți și avertizează asupra comportamentului ”deștept” al coronavirusului, care conține o componentă HIV și se mutează deseori.
Valul al treilea al pandemiei a lovit întreaga Europă, iar România se află, în prezent, printre cele mai afectate state de răspândirea agresivă a virusului, ținând cont de atingerea limitei în ceea ce privește secțiile de ATI.
Dr. Lucian Horhotă, medic primar ATI și managerul Spitalului Bolintin Vale, amintește că virusul conține și o mică parte din HIV, ceea ce îi dă o rezistență serioasă în fața medicamentelor. Continuarea este dată de capacitatea COVID de a se multiplica și de a se adapta tratamentelor aplicate.
”Lumea a uitat că virusul are o componentă de HIV, iar medicația nu face față cu ușurință. Bineînțeles, există o șansă cu medicația pentru că vedem că infecția HIV este ținută sub control cu tratament. Drept urmare, sunt oameni care se căsătoresc. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care unii pacienți nu răspund sau răspund mai greu la tratament”, a declarat dr. Horhotă, pentru wall-street.ro.
Citeste si:
Marea problemă a COVID este evoluția imprevizibilă. Când crezi că îți scapă, în trei ore se duce totul.
Luând în calcul cele transmise de medicul anestezist, putem găsi o explicație și așa-zisului COVID pe termen lung, cazuri în care simptomele bolii se pot manifesta pe durata mai multor luni.
În plus, medicul avertizează că virusul nu se oprește doar la afectarea plămânilor, ci ”vizitează” și creierul, dar și sistemul digestiv.
”A fost dovedit că virusul atacă creierul, dar și sistemul digestiv. Chiar și asupra cordului au fost identificate probleme. Cordul depune și el mai mult efort în perioada de boală, mai ales dacă plămânul este puternic afectat. Cordul trebuie să pompeze de trei sau patru ori mai tare. Și poate face asta, dar nu pentru multă vreme. E ca atunci când faci vreo 20 de flotări rapid și pe la jumătate simți cum te cuprinde oboseala”, a explicat dr. Horhotă.
Citeste si:
Cum putem înfrâna răspândirea coronavirusului
Medicul susține că pandemia poate fi stăvilită prin două mari direcții, vaccinarea, respectiv testarea COVID.
”Eu aș grăbi campania de vaccinare, aș apela la armată, dacă e nevoie să grăbim lucrurile. Ar trebui folosiți rezidenții, chiar și farmaciștii în campanie. E vaccinare, nu transplant de cord, nu e nevoie de multă pregătire. Vaccinare și testare, acestea sunt cele două elemente care ne pot scoate din impas”, a precizat dr. Horhotă.
De asemenea, medicul mai spune și că România ar putea participa activ în campania de vaccinare nu doar prin cumpărarea și administrarea unui număr de doze de ser.
”Eu aș vedea să se facă o unitate de producție în România, măcar pentru producția anumitor componente. Și recipientul pentru vaccin ar fi de ajutor”, insistă dr. Horhotă.
Citeste si:
AstraZeneca și trombozele
Medicul anestezist susține vaccinarea anti-COVID, inclusiv cu vaccinurile care au ridicat suspiciuni în ultima vreme, AstraZeneca și Johnson & Johnson.
”Tot ceea ce pot spune despre vaccinul AstraZeneca este că este un ser bun. Trombozele pot fi discutabile. Sunt oameni care au stenoze coronariene de-o viață și nu știu de ele. Se întâmplă ca ele să explodeze fix la momentul de după vaccin”, a mai spus dr. Horhotă.
În plus, medicul explică și că apariția câtorva reacții adverse la milioane de oameni vaccinați nu este neapărat îngrijorător, cu atât mai mult cu cât pandemia va fi stopată.
”Într-adevăr, timpul de producție a vaccinurilor de tip clasic e scurt, cum ar fi AstraZeneca și Johnson, care sunt seruri cu virus purtător. Ca și la cele antigripale, butonul se reglează pe ani de zile: mai mult sau mai puțin virus. Se lucrează cu niște adenoviruși inofensivi, totuși, iar verificările făcute la nivel internațional confirmă eficiența acestora”, a explicat medicul.
Citeste si:
Care sunt șansele întoarcerii la normal
Normalitatea este o noțiune atât de abstractă, înțeleasă și definită diferit de fiecare dintre noi. Însă pandemia ne-a făcut să vedem normalitatea prin același filtru și să cerem înapoi întâlnirile cu familia, mersul la teatru sau cinema, deplasarea fără declarații sau munca de la birou.
Ei bine, dacă pentru unii dintre noi, un soi de normalitate va reveni, pentru alții, aceasta va însemna colaborarea cu COVID.
”Unii zic că normalul de dinainte nu va mai fi niciodată sau că va fi într-o foarte mică măsură. Ceea ce știu e că odată ce toate spitalele vor putea primi pacienți cu COVID, e clar că vom avea o activitate în plus. De asemenea, unii vor uita de boală și ne vom mai trezi cu focare răzlețe”, a mărturisit medicul.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
