Înainte de demiterea sa, Vlad Voiculescu a lansat o afirmație potrivit căreia numărul de decese COVID raportat până în prezent nu este cel real, existând diferențe majore între cifrele transmise oficial și datele din teren. În acest sens, a fost realizată o Comisie care să investigheze diferențele existente, urmând să se găsească soluții pentru o raportare corectă, ancorată în realitate. Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat rezultatele investigației Comisiei, însă confuziile nu au fost pe deplin elucidate, iar numărul real al deceselor provocate de COVID este încă necunoscut.
Comisia pentru verificarea raportării deceselor a avut următoarele obiective:
- identificarea regulilor de raportare a deceselor,
- analiza procesului și conținutului raportărilor curente,
- identificarea corespondenței dintre bazele de date folosite,
- identificarea potențialelor neconformități și propunerea unor soluții pentru remedierea acestui fapt.
”Dovada reală de la care trebuie să pornim în stabilirea unui număr corect al deceselor este certificatul constatator al decesului, unde este înregistrată cauza morții”, a declarat Mihăilă, în cadrul conferinței de presă.
Sursa Foto: Ioana Mihăilă/ Facebook
În plus, aceasta a precizat că există două coduri noi de diagnostic, odată cu apariția pandemiei, după cum urmează:
- U071- deces provocat de COVID, cu virus identificat,
- U072- deces provocat de COVID, cu virus neidentificat.
”Nu căutăm vinovații pentru diferențele înregistrate, ci avem nevoie de o actualizare a raportărilor. Spitalele au modalități diferite de a înregistra și raporta decesele, de aceea există variații de până la 500 de cazuri”, a explicat Mihăilă.
Citeste si:
Motivele pentru care există diferențe
Ministrul Sănătății precizează că situația din România nu este singulară și că și alte state se confruntă cu acest soi de probleme. În plus, aceasta a mai spus și că diferențele sunt derivate din perioadele de vârf ale pandemiei.
Motivele pentru care există diferențe în raportarea deceselor sunt următoarele:
- neraportarea deceselor la DSP de către spitale,
- confuzii în raportare,
- întârzieri ale DSP-urilor în transmiterea numărului de decese.
”Sunt anumite decese care au avut loc la domiciliu sau în centrele de rezidență, decese care poate au survenit în urma unui contact cu o persoană pozitivă, despre care nu știm încă nimic. Persoanele decedate nu au fost testate, prin urmare, nu avem date care să argumenteze acest fapt. În plus, sunt și persoane care au avut o infecție cu COVID, însă au suferit un infarct miocardic, iar acestea au fost introduse în segmentul deceselor provocate de coronavirus”, a exemplificat Mihăilă.
Citeste si:
Ministrul a reiterat recomandarea Comisiei de a actualiza modalitatea de raportare a deceselor, Mihăilă trimițând o solicitare către DSP-urile din țară cu mențiunea de a clarifica modelul de raportare a deceselor.
Cele două baze de date folosite pentru colectarea datelor sunt:
- corona forms: a apărut în aprilie 2020 și este o platformă realizată în colaborare cu STS. Utilizatorii platformei sunt Ministerul Sănătății, INSP, DSP-urile, laboratoarele care fac teste COVID și unitățile sanitare în care sunt internați pacienți COVID.
- alerte MS: este, mai degrabă, un agregator de date, incluzând chiar și anumite resurse din spitale.
Nu în ultimul rând, Mihăilă a dat de înțeles că este posibilă renunțarea la alerte MS, însă este nevoie de o analiză.
Sursa Video: Ministerul Sănătății
Citeste si:
Sursa foto: Agerpres FOTO
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
