Telemedicina este unul dintre copiii pandemiei, bine primită în România, mai ales de comunitatea tânără a cadrelor medicale. Cât despre pacienți, reticența, dar imposibilitatea de accesa un dispozitiv pentru o consultație online plutesc în aer. Până la urmă, tot la sărăcie și lipsă de educație ajungem. Acceptarea telemedicinei presupune un efort informațional și educațional în România, a declarat Maxim Kuznetsov, CEO Philips pentru Europa Centrală și de Est și Rusia (CEER), într-un interviu wall-street.ro.
”Acceptarea telemedicinei va presupune un efort informațional și educațional din partea tuturor părților relevante din domeniul sănătății, la mai multe niveluri, iar ceea ce am văzut în ultimul an ne încurajează să credem că telemedicina va deveni un instrument comun prin care toate generațiile de români vor interacționa cu profesioniștii din domeniul sănătății”, a declarat Kuznetsov.
Sursa Foto: Maxim Kuznetsov
În ianuarie 2021, în România se înregistrau 15,49 milioane de utilizatori de internet. Numărul acestora a crescut cu 133.000 (+0,9%) între 2020 și 2021, în vreme ce rata de acces la Internet era de 80,7% în ianuarie 2021, în România.
”Însă COVID-19 a fost și un factor declanșator, iar industria îngrijirii medicale trece acum printr-o serie de transformări. Inovația se află în centrul atenției tuturor, iar obiectivele principale sunt de a optimiza accesul la servicii medicale și de prevenție, de a eficientiza activitatea medicilor, de a îmbunătăți rezultatele pentru pacienți și de a reduce costurile prin experiențe web și mobile”, a adăugat CEO-ul Philips.
Citeste si:
Digitalizarea, colacul de salvare al sistemului medical
Telemedicina este doar un segment din ceea ce numim digitalizare, colacul de salvare al tuturor industriilor, implicit, al sănătății. Imposibilitatea de a merge la medic, din cauza restricțiilor impuse de pandemie, dar opțiunea unei conversații în mediul online a redus din aglomerația din clinici și spitale.
Digitalizarea contribuie la îmbunătățirea disponibilității îngrijirii în locuri cu acces redus la furnizori de îngrijire medicală și ajută persoanele cu mobilitate scăzută.
Maxim Kuznetsov
În plus, digitalizarea a ajutat foarte mult la urmărirea evoluției pacientului, în funcție de tratamentul aplicat.
”Spitalele se mobilizează, fac schimb de date, de protocoale și creează bucle de feedback în timp real, necesare pentru a face față naturii în continuă schimbare a pandemiei. La nivel global, observăm utilizarea tehnologiilor noi care susțin sistemul medical, un rol din ce în ce mai important al inteligenței artificiale, adoptarea soluțiilor de monitorizare la distanță – precum plasturii inteligenți (smart patch) care permit monitorizarea permanentă a afecțiunilor medicale și care sunt utilizați mai des acum la pacienții cu risc”, a completat omul de afaceri.
Citeste si:
În prezent, după cum spune CEO-ul Philips, pentru a proteja atât pacienții, cât și personalul medical, îngrijirea uzuală se mută adesea în afara contextului spitalicesc, în comunitățile locale sau acasă, ceea ce este o dovadă a faptului că îngrijirea medicală depășește limitele fizice ale spitalului.
Conform ediției Future Health Index 2020, o cercetare care arată modul în care țările din întreaga lume conturează viitorul medicinei, încă de dinainte de declanșarea pandemiei, 75% dintre profesioniștii din domeniul medical din România considerau că inteligența artificială îi va ajuta să economisească timp pentru activitatea împovărătoare administrativă.
Între timp, 85% considerau faptul că aceasta le poate oferi instrumentele adecvate pentru a-și ajuta pacienții să se mențină sănătoși, iar 82% credeau că digitalizarea le va permite să ofere îngrijire personalizată.
Citeste si:
”Profesioniștii români din domeniul sănătății rămân optimiști cu privire la viitor. Majoritatea (86%) consideră că spitalul lor a dat dovadă de reziliență în timpul pandemiei și se simt încrezători cu privire la viitor (75%)”, a mai spus Kuznetsov.
Tot Future Health Index 2020 ne arată că 63% dintre respondenți au declarat că nu au suficiente date digitale astfel încât să influențeze rezultatele pacienților, iar 35% nu știu cum să utilizeze datele digitale ale pacienților. Însă situația se schimbă în rândul tinerilor, unde 50% dintre tinerii din domeniul sănătății din România consideră că un criteriu important pentru a-și alege spitalul/clinica în care să lucreze este poziționarea în prima linie în ceea ce privește inteligența artificială în sănătate.
Citeste si:
”În unitățile de îngrijire intensivă, digitalizarea și inteligența artificială ar putea contribui la analizarea datelor și monitorizarea pacienților în baza evaluării unui număr mare de cazuri cu elemente similare. Digitalizarea va facilita inclusiv efectuarea diagnosticului de laborator”, a conchis CEO-ul Philips.
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
