Printr-o performanță științifică incredibilă, vaccinurile COVID-19 au fost dezvoltate în mai puțin de un an, mulțumită noilor tehnologii plug and play precum ARN-ul mesager (ARNm) și vaccinurile vectoriale. Fiecare vaccin dezvoltat oferă un strat de protecție împotriva bolii, fiecare cu propriul nivel de eficacitate.

Eficacitatea vaccinului măsoară cât de bine protejează acesta împotriva bolilor. Studiile clinice oferă posibilitatea de a prezice eficacitatea acestuia pentru un număr stabilit de participanți, iar cercetătorii controlează condițiile de stocare și dozare a vaccinului și monitorizează, în același timp, posibilele efecte secundare în rândul participanților.

Dar aceasta este doar prima fază a eficacității. După cum explică Meghan Schaeffer, eficacitatea stabilită în timpul unui studiu clinic se poate schimba odată ce vaccinul ajunge la publicul larg.

„În viața de zi cu zi întâlnim numeroase variabile. Uneori există probleme cu depozitarea și manipularea, alteori oamenii nu își pot obține dozele la intervale regulate sau la momentul potrivit. Sistemele imunitare ale oamenilor sunt foarte diverse și răspund în moduri diferite la medicamente, astfel că nu toate variabilele de reacție ale oamenilor se pot integra într-un studiu clinic. De obicei, studiul clinic redă o rată de eficiență destul de ridicată, însă când ne raportăm la lumea reală se poate observa întotdeauna o ușoară reducere a acesteia, din toate motivele anterior menționate, variații ale persoanelor și absorbției, diferențe de administrare și dozare. Așadar, scoateți câteva puncte procentuale și aceea este eficiența în realitate”, declară Schaeffer.

Ce se întâmplă cu eficacitatea vaccinului în timp?

Schaeffer spune că un bun exemplu al modului în care eficacitatea vaccinului se poate schimba în timp s-a putut observa în cazul unei epidemii de oreion, în anul 2006, în rândul studenților și al altor persoane dintr-un oraș mic din Iowa, SUA. Mulți copii primesc două doze de vaccin pentru oreion când sunt foarte mici, ceea ce a dus la reducerea cazurilor de oreion în ultimii ani.

„Nu am mai văzut cazuri de oreion de foarte mult timp. Deci, când am început vedem un număr tot mai ridicat de cazuri și acestea la studenți, am început să investigăm. N-a trecut mult până când s-a adunat un număr semnificativ de cazuri, așa că am apelat la Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Nu știam ce se întâmplă, întrucât toți acei oameni erau vaccinați, în mare parte cu două doze. Ulterior am descoperit că studenții din trei colegii, într-un mic oraș din Iowa, dădeau petreceri în care se obișbuia ca mai multe persoane să împartă același pahar, iar fără să știe își transmiteau și oreion”, povestește Schaeffer.

La acea vreme, Schaeffer lucra ca epidemiolog la Departamentul de Sănătate Publică din Iowa.

„Ceea ce am constatat ulterior a fost că această explozie de oreion a fost importată din Marea Britanie, care se confrunta la acea vreme cu o epidemie de oreion. Boala s-a răspândit ulterior în alte două campusuri universitare, rezultând un focar de 6000 de cazuri”, a continuat Schaeffer.

Acest exemplu arată modul în care virușii se schimbă în timp, în principal pentru că nu reușesc să se multiplice în variante identice, ceea ce poate duce la apariția diverselor tulpini.

„Virușii fac greșeli, iar unele dintre aceste greșeli sunt mai transmisibile, se pot sustrage mai bine în sistemul imunitar, și, evident, noile tulpini vor fi cele mai agresive, pentru că au mai mult success. Acest lucru s-a întâmplat și cu oreionul, situație ce a necesitat o a treia doză de vaccin, distribuită persoanelor expuse din populația cu risc crescut. Cu toate acestea, recomandările s-au menținut și pentru populația generală, care a fost îndemnată să își administreze o doză de rapel, din cauza acestor circumstanțe neobișnuite”.

Care este legătura cu COVID-19?

Potrivit lui Schaeffer, coronavirusurile există de circa 80 de ani, dar se știau prea puține despre capacitatea lor de mutație în noi boli umane, până la apariția SARS în 2002.

„În contextul SARS din 2002 a fost pentru prima data când am văzut un coronavirus complet nou care infectează și ucide oameni, fiind și transmisibil. Un virus respirator este cam cel mai mare coșmar al unui epidemiolog, întrucât nu poate fi văzut, deci este mult mai greu de controlat. Concret, nu poți vedea virusul, însă știi că e expulzat prin aer, dar nu și cât timp va fi acolo, ori cât de mult și de departe se poate răspândi”.

Nici despre SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19, nu se știau prea multe până la răspândirea sa, în 2020. În prezent există deja variante ale virusului care continua să se modifice.

„Virusul acesta înfricoșător se schimbă constant. Când permitem unui virus de acest tip să infecteze milioane de oameni, se va replica de nenumărate ori. Iar pe de altă parte avem varianta delta – tulpina cu succes mai mare din cauza unei modificări minore a ADN-ului – care explodează, ceea ce face ca vaccinul să fie mai puțin eficient”, a spus Schaeffer.

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor spune că oamenii care sunt vaccinați pot lua încă COVID-19 dacă sunt expuși la virus, dar simptomele sunt, în general, ușoare, iar ratele de spitalizare și deces rămân scăzute în rândul celor vaccinați. Fiind vaccinat, corpul vede și recunoaște virusul, în majoritatea cazurilor vaccinul având puterea să prevină infecțiile întâlnite, precum și capacitatea persoanelor vaccinate de a răspândi virusul.

Schaeffer consideră că rapelul va fi cheia în lupta împotriva pandemiei COVID-19. Rapelurile reamintesc corpului că încă există o amenințare, că trebuie încă să se protejeze.

Cum va evolua pandemia de COVID-19?

În ciuda speranței că vom scăpa de pandemii, Schaeffer îndeamnă oamenii să conștientizeze că nu există cu adevărat alți viruși care să provoace inflamații pe scară largă și efecte pe termen lung asupra sănătății cum este COVID-19.

„Acest virus provoacă potențiale efecte respiratorii pe termen lung. Vă împiedică să respirați corect. Provoacă ceață mentală, depresie, anxietate, insomnie și acest lucru se întâmplă în aproximativ o treime dintre cazuri la adulți. Nu te poți juca cu acest virus”, spune aceasta.

Pe măsură ce iarna se apropie în emisfera nordică, un sezon periculos de gripă se află la orizont, iar lipsa unor strategii de atenuare poate împiedica progresul de combatere a pandemiei COVID-19. Pentru a ajuta în acest sens, “trebuie să lucrăm împreună”, adaugă Schaeffer.

„Cel mai probabil, gripa va fi foarte puternică și anul acesta, așa că trebuie să ne pregătim pentru ea. Să îmbrățișăm dozele de rapel, iar oamenii nevaccinați, să se vaccineze. Să folosim vaccinurile împotriva gripei sezoniere și să ne amintim că trebuie să “îmbrăcăm” aceste straturi de protecție toată iarna, cum facem cu hainele de iarnă, întrucât acești viruși adoră frigul, adoră lipsa de umiditate și se răspândesc foarte ușor. Sunt foarte îngrijorată de starea de sănătate mintală a lucrătorilor din domeniul sănătății. Toți sunt extrem de obosiți și acest lucru este foarte grav”.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri