În timp ce România este codașa Europei la vaccinarea anti-COVID-19, cu aproximativ o treime din populaţie vaccinată cu ambele doze şi peste sute de decese în fiecare zi, Suedia are o rată de vaccinare de peste 70%, iar de curând a început vaccinarea, în școli, a tinerilor cu vârste cuprinse între 12 si 15 ani. E.S. Therese Hydén, ambasadoarea Suediei la București a vorbit, într-un interviu acordat Wall-Street, despre cum a decurs campania de vaccinare din statul nordic și despre cum au reușit autoritățile suedeze să îi convingă și pe cei mai sceptici să se vaccineze. Acest articol face parte din proiectul editorial #VacciNations prin care ne propunem să arătăm cum alte națiuni au reușit să transforme într-un succes campania de vaccinare, în timp ce România s-a transformat într-un ilustru exemplu de "așa nu".

Cum s-a desfășurat campania de vaccinare în Suedia și cum au reușit autoritățile suedeze să o transforme într-un succes?

Therese Hydén: Ordinea vaccinărilor anti-Covid în Suedia a fost determinată de nivelul de risc de a face o formă gravă a bolii. Astfel, cei care aveau cea mai mare nevoie de protecție împotriva Covid-19 au fost primii vaccinați. În prima fază, vaccinul a fost administrat persoanelor care locuiesc în azilele pentru vârstnici și bătrânilor cu îngrijire la domiciliu, îngrijitorilor și personalului sanitar din azilele de bătrâni, precum și adulților care locuiesc cu cineva din acest grup. În a doua fază, au fost vaccinate persoanele de peste 65 de ani, primii fiind cei mai în vârstă, precum și persoanele care au făcut transplant de organe. În a treia fază, au fost vaccinate persoanele cu vârsta cuprinsă între 60 și 64 de ani, precum și persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 59 de ani, inclusiv femeile însărcinate, cu o boală sau o afecțiune care prezintă un risc crescut de a se îmbolnăvi grav de Covid-19. În a patra și ultima fază, au fost vaccinate persoanele care au între18-59 de ani, cei mai în vârstă fiind primii vaccinați. Vaccinarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16-17 ani este posibilă din august 2021, iar vaccinarea la grupa de vârstă 12-15 ani a început în octombrie. Pentru acest grup, vaccinarea se face în școli.

Care credeți că a fost elementul cheie care a determinat un astfel de succes pentru campania de vaccinare din Suedia?

Therese Hydén: În mod tradițonal, poporul suedez crede în efectele benefice ale vaccinurilor. De altfel, Suedia are un program național de vaccinare pentru copii încă din anii 1940, care oferă protecție împotriva a unsprezece boli diferite. Acest program este disponibil pentru toții copiii din Suedia și este folosit de majoritatea familiilor. Agenția Suedeză de Sănătate Publică este responsabilă de recomandările și informațiile publice cu privire la vaccinările împotriva Covid-19, iar oamenii au încredere în această agenție. Oamenii au decis să se vaccineze și din motive de solidaritate, nu doar pentru a se proteja de Covid-19, ci și pentru a-i proteja pe alții, cum ar fi bunicii sau persoanele bolnave, care ar risca să se îmbolnăvească foarte tare de Covid-19.

Există categorii de persoane pentru care a fost impusă vaccinarea obligatorie în Suedia?

Therese Hydén: Nu, toate vaccinările sunt voluntare în Suedia.

În România, foarte mulți oameni sunt încă reticenți la vaccinare. A existat o asemenea reticență și în Suedia? Dacă da, cum au reușit autoritățile să schimbe opinia oamenilor?

Therese Hydén: Chiar dacă majoritatea suedezilor au fost vaccinați, nu toți au ales să facă vaccinul, din diferite motive. Ezitările față de vaccin și discuțiile din Suedia se refera în principal la eficacitatea vaccinului, efectele secundare ale acestuia, precum și faptul că este foarte nou. Există o mulțime de informații disponibile din surse oficiale, în suedeză și în 20 de limbi diferite, de asemenea, pe site-ul web al Agenției Suedeze de Sănătate Publică, care explică modul în care funcționează vaccinul și arată numărul de doze de vaccin care au fost administrate la nivel global și cât de puține sunt efectele secundare. S-au depus eforturi deosebite pentru a ajunge la grupurile de oameni reticenti la vaccinare, cum ar fi, de exemplu, anumite grupuri din suburbiile marilor orașe. Oameni din acele comunități au făcut echipă cu experți în domeniul sănătății și au mers în suburbii unde au stat de vorba cu acele grupuri. Acest lucru a ajutat ca oamenii să fie mai bine informați și mai confortabili cu vaccinul, și, prin urmare, să se vaccineze.

Ce sfat le-ați da autorităților din România pentru a crește rata de vaccinare? Dar românii care sunt reticenți la vaccin?

Therese Hydén: Exemplul din Suedia și din multe alte țări în care rata de vaccinare este mare, arată că vaccinarea este eficientă împotriva răspândirii virusului și că reduce mult decesele din cauza Covid-19. Este foarte important ca românii să primească sfaturi și informații cu privire la beneficiile vaccinului de la cineva în care au încredere. Pentru a ști exact care ar fi măsura eficientă și utilă care ar putea crește rata de vaccinare la un anumit grup de oameni, sau la o comunitate sau alta, trebuie strânse date și informații adecvate cu privire la obstacolele și scepticismul față de vaccinare. Cu astfel de informații, trebuie mers către comunități cu asistență specifică și direcționată. Combaterea știrilor false referitoare la vaccinări trebuie, de asemenea, să facă parte din acest efort.

Sursa foto: Wall-Street.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Roxana Grosu
Roxana a absolvit Facultatea de Litere , fiind și traducător autorizat de engleză și franceză. Are o experiență de peste 15 ani în presă și comunicare, este grammar nazi și pasionată de istoria artei. Ca jurnalist, a lucrat pentru publicații precum Businessmen's, Bucharest Business Week , România Liberă - unde a fost editor coordonator - și Wall-Street.ro . De-a lungul carierei jurnalistice, Roxana a scris pe domenii precum diplomație , turism , aviație , retail ,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri