Sistemul medical din țara noastră nu este pregătit sa răspundă schimbărilor climatice, arată o analiză a singurului studio de arhitectură din România specializat în proiectare medicală, TESSERACT ARCHITECTURE.
Pentru că spitalele sunt vechi de decenii, instalațiile nu au fost prevăzute pentru asemenea situații, toată infrastructura spitalicească fiind deja depășită de noile norme și tehnologii care ar trebui implementate, afirmă arhitecții de la TESSERACT.
De pildă, industria medicală contribuie semnificativ la efectul de seră, fiind responsabilă de 5% din emisia globală de dioxid de carbon. Comparativ cu clădirile comerciale, spitalele consumă mai mult decât dublul energiei. Numărul mare de echipamente medicale și iluminatul care funcționează 24/7 își spun cuvântul în această privință. Sălile de operații generează - în funcție de număr și dimensiune - până la 70% din deșeurile totale ale unui spital și consumă între 3 și 6 ori mai multă energie decât restul spitalului.
Citeste si:
Deși în anumite țări s-a încercat reducerea consumului de energie prin combinarea schimburilor de aer proaspăt cu un procent mic de aer recirculat, pandemia recentă a demontat această soluție, fiind necesare alte perspective pentru reducerea amprentei de carbon cauzată de domeniul medical.
FOTO: TESSERACT ARCHITECTURE
O contribuție importantă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră o are reducerea consumului de energie prin măsuri precum o bună izolare termică, programarea și utilizarea eficientă a încălzirii și a iluminatului. De asemenea, telemedicina poate contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon asociate cu transportul personalului medical. Parteneriatul cu autoritățile locale trebuie să aibă în vedere asigurarea unui transport public eficient și dezvoltarea unei infrastructuri de transport alternative care nu poluează (ex: biciclete, trotinete etc.).
Citeste si:
Un alt principiu este crearea unui ambient uman prin arhitectură, care să contribuie la reducerea numărului de zile petrecute în spital de pacient. Întrucât vindecarea este corelată cu starea de spirit a pacientului, crearea unor spații prietenoase, care respectă în același timp standardele și funcționalitatea pot oferi o experiență mai plăcută la spital.
Totodată, România are nevoie de cât mai multe spitale care pot suporta numărul viitoarelor îmbolnăviri asociate crizei climatice, de la temperaturi peste medie, la noi viruși care apar din cauza schimbărilor climatice. Scenariul OMS indică faptul că în perioada 2021 – 2050 temperaturile vor fi mai mari cu 1,5 până la 2,5 grade Celsius comparativ cu perioada 1961 – 1990, în vreme ce în perioada 2061 – 2090 temperaturile din ţara noastră ar urma să fie cu 6 grade Celsius mai mari. Aerul ar putea deveni sufocant, iar clima României va atinge aceleași temperaturi ca în Kazahstan.
Citeste si:
.jpg)
“Noi recomandăm întotdeauna realizarea de Masterplanuri și strategii de dezvoltare a infrastructurii medicale, astfel încât să existe o perspectivă macro, pe termen lung. Este nevoie de planuri pe 3, 5 sau 10 ani bazate pe nevoia reală a segmentului de populație adresat în zona respectiva si pe o analiza documentată asupra tuturor factorilor care pot influența funcționarea unui spital”, spune arhitect Raluca Șoaită, fondatorul TESSERACT.
Sursa foto: Agerpres
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
