De ce nu se declară epidemie de gripă în România? Rafila: Nu e o situație atât de dramatică, nu vrem să ne întoarcem la carantină

La nivelul Uniunii Europene există un anumit algoritm care duce la declararea stării de epidemie în orice ţară membră. Astfel, o creştere progresivă timp de trei săptămâni consecutive a cazurilor cu minimum 20% în fiecare săptămână şi o rată de izolare a virusurilor gripale care depăşeşte 10% din totalul prelevatelor certifică apariţia epidemiei de gripă.

Anterior bilanțului publicat pentru această săptămână, datele privind evoluția cazurilor de gripă publicate de INSP, în săptămâna 19-25 decembrie s-au înregistrat, la nivel naţional 140.688 de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii), comparativ cu 101.059 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă. Cu toate acestea, în România nu a fost declarată o epidemie de gripă, ci doar o stare de alertă epidemiologică.

„Legea 95 prevede o stare de alertă epidemică pentru că declararea epidemiei generează automat, prin emiterea ordinului de ministru anumite restricții (asta se întâmplă de când a venit pandemia de COVID-19). Noi vrem să menținem școlile deschise pentru că emitera unui ordin de ministru ar închide școlile și nu ne dorim asta. Nu vrem să ne întoarcem la carantină, situația nu este atât de dramatică”, a declarat Alexandru Rafila, într-o conferință de presă comună cu Ministrul Educației, Ligia Deca.

Citește și: Rafila: Suntem în stare de alertă epidemică. Vârful infecțiilor respiratorii va fi atins între 15 ianuarie -10 februarie

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat joi că vârful sezonului gripal ar putea fi în perioada 15 ianuarie - 10 februarie.

"Sezonul gripal în acest an este decalat cu câteva săptămâni. (...) Este posibil ca vârful să fie în perioada 15 ianuarie - 10 februarie, după care va urma o scădere a cazurilor de viroză respiratorie, inclusiv de gripă. Este a treia săptămână epidemică", a explicat ministrul.