Directorul Administratiei Nationale "Apele Romane" (ANAR), David Csaba, a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa, ca se impune reluarea programului de construire de baraje mari, selectand locatiile viabile din planurile existente inainte de 1989, transmite Mediafax.
"Debitele sunt foarte mici si eu am spus si ieri (joi - n.r.), in sedinta Comitetului pentru Situatii de Urgenta, ca trebuie sa reluam programul pentru marile baraje. Tot ce era bun din regimul trecut trebuie preluat. (…) In caz de urgenta puteai suplimenta cu apa cu 50.000-100.000 de metri cub pe secunda, ca sa ajunga la Cernavoda", a spus David Csaba.
Potrivit acestuia, pe raurile Jiu, Olt si Arges exista astfel de baraje, insa in bazinele hidrografice Ialomita si Buzau lipsesc.
Directorul ANAR a adaugat ca, potrivit prognozei, doar partea vestica a tarii va beneficia de precipitatiile din bazinul superior al Dunarii din afara Romaniei, in toamna acestui an, in timp ce in partea de sud-est se pare ca va fi seceta extrema si insamantarile de toamna vor fi compromise.
Potrivit lui David Csaba, in momentul in care hartile de inundabilitate vor fi finalizzate, va trebui sa existe propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice pentru a elimina inundatiile, iar programul de construire de baraje mari este solutia optima.
“Solutia de indiguire nu este o solutie. Din punctul meu de vedere solutia este de a construi baraje cu utilitate multipla, cu alimentare cu apa, producere de energie electrica, suplimentare de debit in caz de seceta si, nu in ultimul rand, turism sau piscicultura. Nu cred ca cineva poate sa aiba argumente pentru a nu fi reluat acest program. Am cerut de la fiecare administratie bazinala de apa, chiar anul acesta aveau termen, sa prezinte locatii unde se pot construi aceste acumulari. Noi avem planurile de amenajare de dinainte de 1989 cu astfel de baraje. Pe vremea aceea nu s-a tinut cont nici de populatie, nici de localitati. Noi incercam sa eliminam acele locatii in care normal ar fi inundate localitati, unde trebuie sa stramuti calea ferata si asa mai departe. Vor ramane locatiile care nici pe vremea aceea nu afectau astfel de zone", a aratat David Csaba.
El a adaugat ca barajele vor trebui construite la varful de formare a viiturilor, "pentru ca viitura trebuie prinsa la varf, unde se formeaza" si ca ii va prezenta ministrului Mediului, Borbely Laszlo, propunerile in acest sens, pentru a fi discutate ulterior in Guvern.
Potrivit site-ului Ministerului Mediului, in anul 1928, in Romania nu existau decat cateva baraje modeste, dintre care doar trei puteau fi incadrate in categoria "baraje mari". Apoi, in decurs de 70 de ani, s-au construit 238 de mari baraje. Incepand cu anul 1975, barajele si lacurile de acumulare au fost incadrate in scheme-cadru de amenajare complexa si gospodarire a apelor, avand ca scop utilizarea acestora pentru multiple folosinte.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
