Anul si ministrul: 10 statistici alarmante despre sanatatea din Romania

Un sistem in continua reformare

In vremea ministrului Hajdu Gabor, in 2000, bugetul pentru sanatate era de un miliard de euro. In 2011, acesta se ridicase la 5 miliarde de euro, dar sistemul sanitar continua sa sufere de subfinantare cu cele aproape 4 procente ale sale din PIB. Ca o comparatie, 4% din PIB inseamna o alocare de doua ori mai mica decat media tarilor europene, de 8,6%.

---

Ministru nou, planuri...vechi

Vasile Cepoi (foto) este cel de-al 21-lea ministru al Sanatatii, in Cabinetul Ponta, recent investit. La fel ca si unii dintre predecesorii sai, Cepoi isi propune continuarea reformei in domeniul sanitar.

„Vreau ca la inceputul lunii iunie sa prezint Guvernului noua forma a Legii Sanatatii, pentru ca la sfarsitul lunii sa putem lansa in dezbatere publica forma scrisa a acestui proiect. Vom duce mai departe colaborarea cu toti cei interesati de acest proiect, fie ca este vorba despre societatea civila, fie ca discutam despre profesionistii din sistem”, a declarat Vasile Cepoi, cu ocazia ceremoniei de predare-primire a mandatului.

Potrivit programului de guvernare, Cabinetul Ponta are ca principala directie de actiune in sanatate finalizarea promovarea si aprobarea noului proiect de lege in domeniul sanitar, precum si elaborarea actelor normative privind functionarea sistemului pentru 2013.

Restul masurilor propuse in aceasta arie sunt, in linii mari, aceleasi despre care au vorbit si fostii ministri ai Sanatatii. Astfel, promovarea consumului de medicamente generice, infiinarea de centre medicale acolo unde au fost desfiintate unitati spitalicesti, crearea de departamente de management al calitatii in spitale, introducerea salarizarii in functie de performante sau reducerea arieratelor – toate acestea nu sunt noutati in strategia ministerului.

Ministrii Sanatatii intre 2000 si 2012

---

Mai mult, dar nu mai bun

Pe de alta parte, demersurilor fostilor ministri de a imbunatati starea de sanatate a populatiei nu se reflecta si in statisticile sanitare, in pofida cresterii cheltuielilor ce revin pe cap de locuitor.

Important de precizat este ca datele nu ofera decat o imagine secventiala in lipsa rezultatelor unui program national de evaluare a sanatatii.

---

De ce boli mor romanii - locul 1

Si totusi, cum stau romanii cu sanatatea? Sau, mai bine zis, cum stateam, pentru ca ultimele statistici sanitare nu merg mai departe de 2010.

Potrivit acestora, bolile aparatului circulator (in care intra boli cerebrovasculare si infarcte acute ale miocardului) reprezinta cauza principala de mortalitate in Romania. Desi fluctuanta, evolutia deceselor din aceasta cauza este ingrijoratoare: in 2000 au fost 701,8 decese la 100.000 de locuitori din aceasta cauza, ca doi ani mai tarziu sa se inregistreze un varf de 767,9 decese la suta de mii de locuitori. In 2010, numarul deceselor provocate de boli ale aparatului circulator ajungea la aproape 730/100.000 de locuitori.

---

De ce boli mor romanii - locul 2

Pe locul doi in ierarhia principalelor cauze de deces in Romania, pe grupe medicale, se afla tumorile.

Aici situatia este cu adevarat alarmanta: daca in 2000 existau 184 de decese/suta de mii de locuitori, in 2010, dupa o crestere continua, numarul acestora a fost de 221,7.

---

De ce boli mor romanii - locul 3

A treia grupa in clasament este cea a bolilor sistemului respirator.

Aici, cifrele indica o evolutie mai buna in timp, astfel ca daca in 2000 numarul decedatilor din aceasta cauza se ridica la 66,1/100.000 de locuitori, in 2010 s-au inregistrat 59,4/suta de mii de locuitori.

---

Principalele boli infectioase si parazitare in Romania

Lista cu principalele cauze deces se continua, in ordine, cu traumatisme, otraviri, boli ale sistemului digestiv, ale aparatului genito-urinar, anomalii congenitale si tuberculoza.

De altfel, tuberculoza este prima pe lista principalelor boli infectioase si parazitare din Romania, urmata de sifilis si hepatita virala.

---

Mai putin de 1 tratament/cap de locuitor

In perioada analizata, numarul de consultatii pe cap de locuitor a inregistrat o crestere de la 3,6 in 2000 la 4,6 in 2005, ca mai apoi sa scada spre 3,7 in 2009. In 2010, numarul lor a fost ceva mai ridicat - 3,8.

In cazul tratamentelor insa, tendinta de scadere este vizibila: in 2000, numarul acestora era de 1,5/cap de locuitor, ca in 2010 sa ajunga la 0,9.

---

Mai multe internari

Pe de alta parte, numarul internarilor in spitale a sporit in intervalul 2000-2010.

Varful a fost atins in 2000, cu 26,7/% locuitori, dupa care numarul a scazut, ajungand in 2010 la 23,6/%locuitori.

---

Zeci de spitale desfiintate

La capitolul spitale, numarul acestora s-a redus in intervalul analizat, ajungand in 2010 la 428. La finalul anului 2010, presedintele Traian Basescu venea cu o declaratie-soc: “Ministerul Sanatatii trebuie sa inchida 200 de spitale mici, fara dotare, in care omul nu are nicio sansa aproape”.

Ministrul Sanatatii de la acea vreme, Cseke Attila, si-a asumat masura de reorganizare a sistemului spitalicesc, astfel ca la 1 aprilie 2011 un numar de 67 de spitale erau inchise. Multe dintre acestea servesc acum drept centre de permanenta, altele sunt camine pentru batrani, iar foarte putine si-au pastrat statutul prin decizii de instanta.

---

Sistem codas ca performanta

Ca o imagine de ansamblu, poate mai edificatoare sunt datele privind performanta sistemului sanitar romanesc in comparatie cu cele ale altor state.

Romania a pierdut 5 pozitiii in 2009 fata de 2008 la Indexul european de sanatate, o cercetare comparativa a sistemelor de sanatate din Europa. Astfel, Romania s-a clasat pe penultima pozitie dintr-un total de 33 de tari europene, cu 489 de puncte din 1.000 posibile.

Indexul european de sanatate (Euro Health Consumer Index) este o masuratoare-standard, care cuprinde 38 de indicatori, impartiti in domeniile – drepturile si informarea consumatorilor, e-health, timpul de asteptare pentru tratamentele obisnuite, rezultate, varietatea si incidenta serviciilor oferite si accesul la medicatie.

---