United Way Romania, organizatie non-guvernamentala cu sediul in Bucuresti, deruleaza proiecte in domenii precum educatie, sanatate si integrare pe piata muncii. ONG-ul schimba fata cladirilor si le transforma in centre comunitare, unde copiii si parintii pot invata, si cauta solutii la problemele comunitatilor, atat din zona urbana, cat si din zona rurala, incercand sa faciliteze accesul la educatie si sa usureze integrarea pe piata muncii. Wall-Street a stat de vorba cu Cristina Damian, directorul executiv al United Way Romania despre proiectele aflate in desfasurare, despre egalitate si inegalitate sociala, saracie si educatie si despre problemele Romaniei.

Proiectele derulate de United Way Romania

Principalele directii pentru proiectele desfasurate de United Way Romania sunt educatia, sanatatea si integrarea pe piata muncii. In domeniul educational, organizatia non-guvernamentala are in derulare doua programe: “Invata sa reusesti” si “Educatia, centrul schimbarii in comunitate”.

“Invata sa reusesti” este un program inceput in 2013, care ajuta copiii sa ramana in contact cu scoala si sa nu abandoneze mediul educational. Reprezentantii United Way au ajuns la concluzia ca asigurarea de resurse fizice, precum hrana sau haine, nu este suficienta, intrucat elevii au nevoie ca relatia copil-parinte-profesor sa fie cat mai bine inteleasa, iar necunoscutele dintre participantii la procesul educational sa fie rezolvate.

“Noi ne-am dat seama in timp ca trebuie sa lucrezi cu parintele si cu profesorul ca sa tina aproape de copil, de parcursul lui scolar. Parintele, de obicei, este cel mai mare obstacol, din pacate. El nu valorizeaza scoala deloc, o vede ca pe un obstacol, ca pe un stres. El nu merge la scoala sa vada ce face copilul, pentru ca se simte tot timpul inconfortabil. In timp, parintele nu vrea sa mai mearga. Si se face un gap din ce in ce mai mare intre parinte si profesor din care copilul are, de fapt, de suferit”, a declarat Cristiana Damian, director executiv al United Way Romania.

Organizatia a initiat Academia Copiilor si Academia Parintilor, unde concluziile de la parinti sunt prezentate profesorilor si invers. Se adauga componenta de voluntariat prin mentoring sau tutoring, unde participa voluntari din companiile cu care United Way lucreaza, oameni care doneaza pentru programe si care fac lectii cu copiii la materiile la care nu se descurca.

Citeste si:
Melania Medeleanu a lansat proiectul Zi de Bine,prin care ajută...
Melania Medeleanu a lansat...

“Voluntarii devin un fel de role model, pentru ca alti adulti care au reusit si care sa faca chestii faine, nu prea au in comunitatile lor”, explica Cristina.


Sursa foto: Alex Damian: proiectul "Invata sa reusesti"

Anul trecut, in ianuarie, United Way a inceput programul “Educatia, centrul schimbarii in comunitate”, care viza comunitatile din zona rurala. Organizatia a obtinut un grant de un milion de euro de la fundatiile Velux din Danemarca, cu ajutorul caruia au pus bazele mai multor centre comunitare in 12 comune, inclusiv sate. Autoritatile locale au pus la dispozitie diverse spatii pe care nu le mai foloseau, iar organizatia le-a restructurat.

Citeste si:
Iorgulescu, ABSL: Creșterea productivității trebuie susținută prin...
Creșterea productivității în...

“Programul se desfasoara pe o perioada de cinci ani astfel incat ceea ce cladim acolo sa si ramana”, a completat Cristina.

In centrele comunitare vin adulti care ii inspira pe copii, iar copiii mai mari ii ajuta pe cei mai mici si primesc puncte. La finalul unui an isi pot transforma punctele si isi pot lua un laptop sau pot merge intr-o tabara. Centrul comunitar este deschis si familiilor, ca sa isi poate gasi un job, iar parintii sa fie familiarizati cu ce fac copiii.

Exemplu Padureni, Giurgiu

In satul Padureni din judetul Giurgiu, primaria le-a pus la dispozitie o cladire veche de o suta de ani, unde se putea intra doar pe geam, iar o parte din tavan era cazut.

Investitia a fost mai mare decat planuia organizatia, iar costurile suplimentare se ridicau la 6.000 de euro, deoarece structura de rezistenta trebuia refacuta. Primaria a facut rost de bani, in Consiliul Local, si au investit si ei in centrul comunitar.

Citeste si:
Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit în localitatea Șiria
Un avion de mici dimensiuni...

Sursa foto: United Way Romania

“A fost si un exemplu de atasament emotional al autoritatilor, pentru ca in acea cladire au invatat primarul si directorul scolii. Ei au vrut sa dea viata. <<Decat sa o daramam in doi ani de zile, va sprijim cu cat putem>>, au spus. Si a iesit. Acum e frumos, e sigur”, povesteste Anda Serban, advocacy and program manager in cadrul United Way Romania.

Sursa foto: United Way Romania

In alte cazuri, unde centrele comunitare sunt in scoli, parteneriatul este cu scoala, dar si prin scoala cu consiliul local, deoarece cladirile sunt ale consiliului local.

La Cluj, centrul este in oras si acolo vin copii din Pata-Rat, unde e groapa de gunoi. Principala nevoie a acelui centru a fost baia. Primul lucru pe care il fac copiii cand ajung in centru este sa se spele si sa isi puna hainele la spalat. Apoi se schimba si incep activitatile, spune Cristina Damian.

United Way Romania va derula, curand, o companie de constientizare pentru prevenirea abandonului scolar, urmand ca in online si la televizor sa circule un spot.

“Nu e scoala romaneasca cea mai grozava, dar daca nu te duci la scoala, sansele sa te angajeze cineva sau sa ai un job sunt minime. Astfel, noi ne straduim ca ei sa poata sa isi termine clasele, sa aiba cateva abilitatile si sa aiba un job, sa poate sa locuiasca undeva, sa aiba o viata cat de cat decenta”, explica Cristina.

Programe pentru integrarea in societate

“Drumul spre reusita” este un program de integrare desfasurat de United Way, care vizeaza persoanele defavorizate si tinerii din centrele din plasament.

“Practic, lucram cu persoane defavorizate, tineri din centre de plasament sau din familii foarte defavorizate. Nu au avut acees la scoala, nu au invatat la timp, e foarte greu sa se angajeze, nu ca nu ar avea abilitati, ci ca nu le-au folosit si nu le-a dezvoltat nimeni. Lucram cu acesti tineri in parteneriat cu AJOFM, pentru a identifica care sunt pozitiile care se cauta. Ne-am uitat la tanar, ce isi doreste, de ce ar fi pasionat si ce ar putea sa faca. Tinand cont de cele trei criterii, le-am oferit cursuri. Scopul final e angajarea lor si pastrarea jobului cel putin trei luni”, a spus reprezentanta United Way Romania.

Din cei 1.500 de tineri care au facut parte din program, 480 s-au angajat in cei doi ani de cand se desfasoara programul.

“Rezultatele sunt foarte bune, este un procent foarte bun pentru categoria de persoane dezavantajate, pentru ca s-a lucrat extrem de intens cu ei si am avut de la inceput finantarea de la Fundatia Metropolitan care ne-a asigurat doi ani de interventie”, sustine Cristina.

Sursa foto: Alex Damian

Ce educatie ar trebui sa se faca in scoala si nu se face

Educatia civica, educatia pentru sanatate si cursuri pentru siguranta copilului, inclusiv siguranta pe internet, se numara printre orele care ar trebui incluse in curricula scolara.

“Lipsesc foarte multe lucruri din ce se face la scoala. Noi am vrea, in paralel, in timp ce se deruleaza curricula asa cum este ea, pentru ca mi se pare foarte greu sa mergi si sa faci o schimbare de sistem acum,dar, pana una alta, atat timp cat faci rost de bani, nu mi se pare greu sa dotezi un laborator, sa duci niste calculatoare, sa faci o toaleta acolo unde lipseste. Sunt foarte multe nevoi si eu am zis ca sunt foarte multe lucruri care pot fi facute fara sa trebuiasca sa schimbi nu stiu ce lege de sus”, completeaza Cristina.

Surse de finantare

In jur de 70% din veniturile organizatiei United Way Romania provin de la companii, in general fiind vorba de sponsorizari. Fundatiile straine ofera bani pentru costurile de birou, pe capacitatea organizationala. Persoanele fizice, cu care orgaizatia are parteneriate si unde ei sunt si voluntari, pot sa doneze din salariu o anumita suma, lunar sau prin sms.

Inegalitatea in Romania

Romania este tara din Uniunea Europeana cu cea mai mare inegalitate intre bogati si saraci, in conditiile in care primii 20% din locuitori au venituri de 8,3 ori mai mari decat cei 20% cu cele mai mici incasari, in 2015, potrivit Eurostat.

“Consecintele inegalitatii sunt clare: nu ai acces la ce ai nevoie si se acutizeaza foarte mult si distanta asta. Este trist sa vezi ca copilul nu are acces la lucrurile de baza si asta afecteaza si accesul la educatie. Cumva, nu e neasteptat, avand in vedere ca jumatate din populatie este in mediul rural, saracia maxima acolo este. Noi nu ne-am automatizat deloc. Te duci prin satele nemtesti, si peste tot vei vedea tractorasul si fiecare isi munceste singur terenul, nu sta cu coasa si cu grebla. La noi, cumva, in zona de rural, inca se munceste fizic, neautomatizat, o faci cu forta fizica. Copilul, in loc sa mearga la scoala, este trimis la camp de dimineata pana seara. Modul in care noi continuam sa facem lucrurile acolo poate parea idilic, de la distanta e foarte pitoresc, dar, pana la urma, cand la finalul zilei ei abia au o mamaliga de pus pe masa, iti dai seama ca, de fapt, nu este un sistemul sustenabil. Acesta este unul dintre motivele pentru care pleaca atat de multi oameni si emigreaza. S-a concentrat in cateva orase zona asta de dezvoltare si de productie si, efectiv, au explodat si in rest e liniste, liniste totala”, spune reprezentanta United Way.

“Saracia este o problema mare, dar mai e si lipsa de educatie si faptul ca nu se schimba nimic si oamenii nu sunt deschisi sa vada lucruri si suntem in continuare condusi in acelasi fel, de nu se mai schimba absolut nimic. Trec anii, si nu schimbam nimic. Nici noi, nici in jur”, completeaza Cristina.

Romanii care (nu) doneaza

In tara nu sunt suficienti oameni care doneaza bani sau timp pentru cauze care considera ca merita. Unii cred ca asa cum au ajuns ei sa reuseasca, o pot face si ceilalti, dar poate ca important este sa nu uite de unde au inceput, spune Cristina.

“Eu stau si ma gandesc ca, in principiu, toti oamenii care au posibilitati, cum ar fi cei care lucreaza in domeniul privat si au venituri relativ ok, ar trebui sa doneze. Deci, clar, numarul lor ar trebui sa fie mult mai mare. Este, iarasi, o chestie de mentalitate: oamenii nu au incredere sau nu sunt invatati sau merg pe principiul: <<asa cum eu m-am descurcat, m-am straduit si am muncit sa ajung aici, pentru ca am facut-o prin forte proprii, sa munceasa si ceilalti>>. Doar ca ei nu se uita ce start au avut, pentru ca au pornit deja dintr-o familie ok, unde copilul si-a permis sa mearga la o scoala buna. Multi dintre oameni cred ca au ajuns unde sunt doar prin forte proprii: <<eu am muncit, am tras>>. Dar nu e asa. Au fost parintii, au fost profesorii, a fost cineva care a investit in timp. Eu cred ca asta ar trebui sa fie principalul motiv pentru care fiecare ar trebui sa doneze. Daca fiecare s-ar uita in urma si ar vedea ca e acolo unde e pentru ca a fost sustinut de diversi altii pe parcursul vietii si carierei, atunci ar trebui sa devina si el un sustinator. Clar se poate dona mai mult, clar se poate voluntaria mai mult”, spune Damian.

United Way Romania are cam 1.000 de voluntari pe an si 3.000 de indivizi care doneaza si a inregistrat in ultima perioada cresteri ale sponsorizarilor din partea companiilor si ale donatiilor majore. In prezent, 20 de persoane fizice doneaza 10.000 de dolari catre organizatie.

Sursa foto: United Way

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Social »



Citește și
Mandachi oferă gratuit hotelul și saloanele de nunți pentru medici și militari
Setari Cookie-uri