Raportul „Inca 2 ani de bezna si vorbe goale?” in care trei asociatii analizeaza activitatea Consiliului General al Capitalei si a Primarului Municipiului Bucuresti in cel de-al doilea an al mandatului, traseaza o serie de concluzii, dintre care se remarca urmatoarele: mai putin de 5% dintre proiectele de hotarare au fost publicate pentru dezbatere publica, grupurile vulnerabile nu sunt luate in considerare in elaborarea politicilor, desi traficul este una dintre cele mai importante probleme ale Capitalei, singura masura efectiva a autoritatilor publice in domeniul mobilitatii a fost delimitarea liniei tramvaiului 21. La capitolul hotarari neimplementate sunt trecute infiintarea unei banci de alimente si a unor noi subunitati de pompieri.

In raportul mentionat mai sus, asociatiile ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publica si Organizatia pentru Promovarea Transportului Alternativ in Romania (OPTAR), analizeaza cei doi ani de mandat ca Primar General ai Gabrielei Firea din punctul de vedere al transparentei procesului decizional si democratia locala, preocuparea pentru categorii vulnerabile, inclusiv problematica locuirii sociale si preocuparea pentru mobilitate urbana.

Raportul a fost lansat luni, in fata Primariei Municipiului Bucuresti, unde membrii asociatiilor s-au strans in semn de protest, afisand pancarte cu mesaje precum: "Inca doi ani de zero locuinte sociale?", "Doar 4,28% comunicare cu cetatenii", "Primarul paralel cu Bucurestiul".

Din punctul de vedere al transparentei procesului decizional, numai 4,28% dintre proiectele de hotarare (654) cu caracter normativ (exceptand planurile de urbanism) au fost publicate pentru dezbatere publice. In general, proiectele sunt publicate pe site-ul primariei cu aproximativ 5 zile inainte de sedintele Consiliului, fara a fi puse in dezbatere publica, deci fara posibilitatea pentru cetateni de a-si exprima punctul de vedere pe majoritatea covarsitoare a proiectelor, sustin asociatiile.

Proiectele de hotarare introduse suplimentar pe ordinea de zi (in medie 5/sedinta) nu sunt publicate pe site. Uneori, chiar si consilierii ajung in posesia proiectelor suplimentare in timpul sedintelor. Cum aceste proiecte de hotarare nu sunt aproape niciodata urgente, nu exista nicio justificare pentru suplimentarea ordinii de zi, se mai arata in raport.

Dreptul cetatenilor de a lua cuvantul in cadrul sedintelor Consiliului General este refuzat in mod repetat, iar singura imbunatatire fata de primul an al mandatului consta in faptul ca cetatenii au acum acces la sedintele Consiliului General.

Proiecte in domeniul social, fara criterii, pentru toata lumea

Dintre cele 860 de proiecte de hotarare votate de CGMB in cel de-al doilea an de mandat, 17 se incadreaza in domeniul social si 8 in domeniul locuirii sociale. Practic, numai 2,8% dintre Hotararile CGMB, majoritatea initiate de primar, raspund problemelor sociale ale bucurestenilor. La acestea se adauga „Strategia locala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei in Municipiul Bucuresti 2017-2021” si „Planul de implementare al strategiei 2017-2021”, adoptate in octombrie 2017.

Multe dintre proiecte reprezinta diferite forme de sprijin financiar direct: stimulente pentru copii cu dizabilitati, stimulente pentru adulti cu dizabilitati, ajutor pentru familii monoparentale, vouchere pentru femei insarcinate, sprijin pentru fertilizare in vitro, premii pentru familii care implinesc 25, 50, respectiv 75 de ani de la casatorie.

Asociatiile sustin ca aceste hotarari nu pot fi incadrate in domeniul social, pentru ca nu exista criterii sociale, putand beneficia inclusiv persoane cu venituri mari, iar grupurile vulnerabile nu sunt luate in considerare.

Analiza nu vizeaza proiectele Directiei de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti, ci strict Hotararile de Consiliu General, deci, agenda sociala la nivelul deciziei politice din Consiliu.

Infrastructura urbana – o delimitare a liniei de tramvai in doi ani

In domeniul mobilitatii urbane, asociatiile sustin ca Primaria Municipiului Bucuresti nu a implementat nicio masura din setul de masuri pe termen scurt (2 ani) din Planul de Mobilitate Urban Durabila (PMUD). Intarzierile de implementare a proiectelor prioritare au dus la pierderea fondurilor din aceasta perioada si pun in pericol inclusiv posibilitatea de accesare de fondurilor europene, deoarece respectarea PMUD este o conditie pentru obtinerea acestora. Deoarece proiectele prevazute in PMUD au fost incluse in strategie pe baza estimarii totalului fondurilor ce pot fi accesate in perioada 2016 - 2030, nerespectarea PMUD poate compromite implementarea acestei strategii, avertizeaza asociatiile.

Practic, in anul in care a trecut, singura masura efectiva a autoritatilor publice in domeniul mobilitatii este delimitarea liniei de tramvai 21, fara insa sa fie acordata prioritate tramvaielor in intersectii.

Mersul pe jos

In PMUD sunt notate masuri pentru incurajarea mersului pe jos, precum eliminarea tuturor obstacolelor montate in spatiul public, accesibilizarea unei retele primare formata din strazile pe care circula transportul public, accesibilizarea unei retele secundare de strazi care sa conecteze reteaua primara de institutii publice si private, accesibilizarea sistemului public de transport si a statiilor aferente, planificarea calatoriei, ghid de accesibilizare pentru institutii publice si private, amenajarea unui centru de instruire pentru functionarii publici (relatia cu persoane cu dizabilitati) si de calificare pentru persoanele cu dizabilitati. Nici una dintre aceste masuri nu a inregistrat vreo imbunatatire, strazile nu au fost accesibilizate, nu s-a inceput nici un demers in planificarea calatoriei si nu s-a amenajat nici un centru.

Mersul cu bicicleta

Daca Oprescu anunta, in 2014, ca va face 99,8 kilometri de piste pentru biciclete, patru ani mai tarziu, Firea anunta doar 30 de kilometri.

Conform strategiei adoptate, pe termen scurt, pana in aprilie 2019, in Bucuresti trebuie realizate 12 proiecte prioritare cu piste pentru biciclete insumand aproximativ 60 de kilometri. Cu toate ca Strategia este adoptata de actuala administratie a Bucurestiului, Primaria Capitalei a anuntat ca nu va respecta setul de masuri prioritare (pe termen scurt) prevazut pentru formarea unei retele cu piste pentru biciclete, reiese din Planul de Mentinere a Calitatii Aerului 2018 – 2022, unde se prevede realizarea a doar 4 proiecte cu piste pentru biciclete si pe trasee diferite fata de cele prioritare.

In perioada analizata, Primaria a montat o serie de rastele pentru biciclete in oras, dar nu a respectat nici formatul stabilit de PMUD, nici modul de amplasare. Astfel, rastelele montate fac dificila asigurarea bicicletelor cu roti de mici dimensiuni din cauza faptului ca bara transversala a fost montata mai sus de 15 cm, contrar prevederilor PMUD. Mai grav este faptul ca montarea rastelelor s-a facut pe traseele pietonale, ignorandu-se prevederile PMUD si pe cele ale Normativului 51/2013, se arata in raport, transmit asociatiile.

In ceea ce priveste calitatea montajului, de cele mai multe ori, acestea s-au montat cu dibluri in asfalt, fapt ce face ca acestea sa fie desprinse din sol fara vreun efort.

Transportul public

Domeniul transportului public este plin de proiecte anuntate, neincepute sau nefinalizate la timp.

Unul dintre exemple este conectarea infrastructurii de tramvai prin Piata Unirii, un proiect prioritar care ar trebui sa fie gata in 24 de luni. Proiectul nu a fost inceput, cu toate ca trebuie finalizat in aprilie 2019.

Proiectul de imbunatatire a infrastructurii de tramvai prevede imbunatatirea a aproximativ 23 km de sina de tramvai, in baza unei propuneri transmise de RATB. Termenul de realizare a proiectului este de 24 de luni, lucrarile nu au inceput inca, cu toate ca ar trebui finalizate in aprilie 2019.

Proiectul de reabilitare a statiilor de tramvai pe baza standardelor propuse prevede inceperea reabilitarii statiilor de tramvai la un ritm de 35 de statii pe an. Primul pas, care trebuia finalizat in aprilie 2018, prevedea stabilirea liniilor directoare, standardul, designul si proiectarea de trafic pentru fiecare amplasament de statie, imbunatatirile urbane suplimentare, etapizarea si pregatirea proiectului pentru licitatie si acordarea managementului de proiect. Proiectul nu a inceput.

Proiectul de benzi de circulatie cu prioritate pentru transportul public prevede realizarea a 25 km de benzi prioritare pentru transportul public in maxim doi ani, fiind considerat un proiect prioritar al PMUD. Cu toate acestea, nu a fost inceput, desi ar trebui finalizat in aprilie 2019.

Pentru a demara reabilitarea statiilor de autobuz, ar fi trebuit ca pana in aprilie 2018 sa fi fost stabilite liniile directoare, standardele, specificatiile facilitatilor si designul/proiectarea de trafic pentru fiecare amplasament de statie, precum si pregatirea licitatiei Parteneriat Public Privat (PPP). Proiectul nu a inceput, insa.

Pentru prima etapa a proiectului Parcari de transfer, pana in aprilie 2019, s-a prevazut amenajarea a 5 Park&Ride-uri (P&R). Lucrarile la cele 5 P&R, prevazute a fi finalizate in doi ani, nu au inceput si nici macar nu au fost finalizate proiectele incepute inainte de adoptarea PMUD.

Primar General de doar 2 ani

Dupa analiza materialului video despre trafic si infrastructura publicat de Primarul General Gabriela Firea dupa doi ani de mandat, au fost prezentate 21 de proiecte. Pentru 2/3 dintre acestea (66,6%) a fost folosit timpul viitor (vom facem, urmeaza sa etc). Pentru restul (7 proiecte – 33,34%), a fost folosit trecutul. Pentru doua dintre acestea, singura actiune concreta a fost semnarea unui contract. Dintre cele 5 ramase pe lista, 3 (Sudului, Rebreanu si Pantelimon) erau din lista de proiecte initiate si realizate in mare parte pe mandatele primarului Sorin Oprescu. Un alt proiect initiat si realizat pe mandatul primarului Oprescu a fost reabilitarea Pasajului Lujerului. Cu toate ca pe mandatul sau, la Pasajul Lujerului s-au facut doar lucrari de intretinere, Gabriela Firea a introdus acest proiect in bilantul de doi ani, se arata in raport.

Hotarari neimplementate

Banca de alimente

In luna septembrie 2016, la propunerea Primarului, CGMB decide trecerea unor imobile in administrarea DGASPC pentru dezvoltarea unei banci de alimente. In iunie 2017, proiectul era in stadiul contractarii studiului de fezabilitate. In mai 2018, proiectul se afla in stadiul finalizarii studiului de fezabilitate.

Infiintarea unor noi subunitati de pompieri

In septembrie 2016, la propunerea Primarului General, Consiliul General hotara infiintarea de noi unitati de pompieri. In iunie 2017, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Dealul Spirii” informa ca proiectul este „in stadiul de analiza tehnica si obtinere a avizelor si autorizatiilor necesare”. Suma alocata proiectului pentru anul 2017 era de 3 milioane de lei.

Un an mai tarziu, proiectul este in asteptarea companiilor municipalitatii. „Directia Inzestrare Materiala si Situatii de Urgenta din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti a solicitat sprijinul companiilor municipale de specialitate, in scopul intocmirii studiilor de fezabilitate, cat si a proiectarii subunitatilor de pompier”, se arata in raspunsul transmis catre asociatie.

Potrivit raspunsurilor date, din cele 3 milioane de lei alocate, au fost cheltuite 580 de lei. Inspectoratul sustine ca isi propune finalizarea lucrarilor pana la finele anului 2018.

Societati Comerciale generatoare de cheltuieli

la finalul lunii iunie 2018, numarul de societati comerciale infiintate de Primaria Capitalei, in asociere cu Ciclop SA, a ajuns la 23.

Asociatiile care au realizat raportul sustin ca institutiile incarca schema de personal in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti cu 90 de noi posturi. Cu toate acestea, sunt neclare atributiile unora dintre noile directii/institutii, avand in vedere, spre exemplu, suprapunerea de atributii in cazul institutiilor de cultura. La cele 90 de posturi se adauga un numar inca necunoscut de angajati in cadrul SC-urilor parte din Holdingul Municipal.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri