Ce au in comun antreprenoriatul social si tehnologia? Un roman care vrea sa schimbe lumea

Teodor Cataniciu crede ca in viata poti atinge orice iti propui, „daca esti creativ si nu iti e frica sa muncesti”. S-a nascut in Bucuresti, in anii ‚90, chiar in luna in care se deschidea in Romania primul restaurant McDonald’s. Un simbol major al tranzitiei Romaniei spre capitalism si viitorul european, dupa perioada comunista.

„Am iubit copilaria: vedeam meciurile Stelei de la balcon cu tata, de-abia asteptam vacantele de vara la tara unde fiecare zi era o noua aventura, am fost printre ultimele generatii care jucam fotbal in curtea scolii si mergeam la internet cafe. Astazi cred ca rar se mai aude de la balcon 'Doamna mama lui Teodor, il lasati sa vina afara?'. Nu am crezut niciodata ca voi invata sau locui intr-un alt loc. Romania era universul meu. Dar am fost foarte norocos pentru o sansa din pacate prea rara: in scoala am avut cativa profesori cu o daruinta exemplara pentru educatie si pentru noi, studentii lor. Oameni de o decenta ce inspira respect, carora le voi ramane mereu profund recunoscator”, povesteste Teodor.

De la ei, dar si de acasa, a invatat ca succesul nu se masoara in avere, ci in caracter si in ce ai facut pentru a schimba in mai bine comunitatea, oamenii din jurul tau, lumea in care traiesti. In liceu a descoperit antreprenoriatul si tehnologia, iar universul i s-a deschis spre o lume in care a inceput sa creada ca poate lupta pentru ceva.

„Mark Twain ar fi spus la un moment dat ca nu a lasat niciodata ca scoala sa ii afecteze educatia. Eu am inteles ideea asta in sensul ca trebuie sa fii curios pentru a intelege lumea din jurul tau. Sa cunosti istoria pentru a sti cine suntem si a nu repeta greseli din trecut, sa studiezi biografiile oamenilor care au avut un impact major pentru a vedea cum au inteles ei lucrurile si locul lor in lume, sa intelegi care sunt fortele care schimba lumea de astazi. Asa ca am inceput sa citesc despre toate lucrurile astea, si sa incerc sa ma inconjor de oameni de la care pot sa invat. Asa am ajuns in Olanda, la Rotterdam School of Management. De ce Olanda? Cred ca retrospectiv as gasi multe motive pentru, dar in realitatea momentului, am plecat pentru ca asta am simtit ca este urmatorul pas pentru mine”, a mai spus tanarul.

„Un lider este ca dirijorul unei orchestre”

Teodor Cataniciu vorbeste despre proiectele sale ca fiind produsul muncii a sute de oameni. Impactul acestora nu este doar meritul lui, ci al tuturor celor implicati. „Am invatat ca un lider este ca dirijorul unei orchestre. El nu scoate nici un sunet, rolul lui este sa aduca ce e mai bun din fiecare membru pentru ca impreuna rezultatul sa fie mai presus decat suma fiecarei parti. Spun asta pentru ca ceea ce am construit pana acum si impactul pe care l-am avut este produsul muncii a sute de oameni. Singur nu poti ajunge departe”, spune tanarul.

Un exemplu este Turing Society, o initiativa pe care a inceput-o din caminul facultatii si care a pus la un loc studenti pasionati de impact social, pentru a intelege impreuna cum se pot rezolva probleme reale cu ajutorul tehnologiei.

Am reusit in cei aproape doi ani in care am fost activ acolo sa organizam evenimente, programe cu companii, si workshop-uri pentru o mie de studenti de la cele mai mari facultati din Olanda. Insa nu din cauza asta sunt mandru, ci uitandu-ma la ce au reusit sa realizeze noile generatii de studenti care acum conduc organizatia. Turing Society este astazi o comunitate internationala prezenta la facultati din Europa si Mexic, organizeaza anual evenimente pentru peste 3000 de studenti, iar printre invitatii acestor evenimente au fost inclusiv sefi de stat. In general, cred ca oamenii te vor impresiona daca le dai suficient timp si o fundatie solida pe care sa construiasca.
Teodor Cataniciu

In 2016 a inceput Restart Network, initial ca raspuns la criza refugiatilor, unde luptau pentru accelerarea diversitatii si incluziunea in industria tehnologica din Europa. Initiativa a construit, practic, un nou model de educatie – The Crowdsourced School -, prin care erau transformate vietile si carierele studentilor categorii sociale sub-reprezentate sau defavorizate precum refugiati, oameni cu venituri reduse, si minoritati.

„Restart Network aduce pe aceiasi scena agentii guvernamentale, companii care definesc industria tehnologica si oameni motivati sa isi schimbe viata. Totul intr-un campus inconjurat de peste 200 de companii. Viziunea noastra pentru educatie este o scoala care pregateste studentii pentru secolul asta. Unde in loc de manuale, studentii invata direct de la ingineri de la cele mari companii tehnologice din lume, in loc de teste care nu testeaza altceva decat memoria, studentii lucreaza impreuna cu organizatii non-profit pentru a construi solutii pentru probleme reale, cu o curricula digitala ce include abilitati care intr-adevar conteaza in lumea in care traim: comunicare si public speaking, self-awareness, si munca in echipa”, a explicat antreprenorul.

Practic, programul este construit ca un joc cu nivele si misiuni diferite si este complet imersiv - studentii petrec in jur de 1000 de ore in campus inainte de a continua programul in interiorul unei companii. De asemenea, fiecare student primeste o bursa care ii acopera toate costurile de scolarizare la Restart Network.

In acest moment, initiatorii proiectului analizeaza cum poate fi crescut impactul, deschiderea de noi campusuri, Romania fiind una dintre variante, dar si daca vor ramane aceiasi oameni care sa continue munca sau vor fi alte persoane.

Cred ca este important ca in Europa sa ramanem ferm conectati la valorile care au stat la baza uniunii si anume ca suntem uniti in diversitate. Altfel exista un risc real sa cadem in narativa nationalista care s-a facut simitita pe continent in ultimii ani, si care nu serveste altui scop decat goana dupa putere a unor politicieni mediocri. In consecinta, orice va urma pentru noi va fi o munca depusa pentru a crea mai multa unitate.

Teodor Cataniciu

Credit foto: Cristian Calin

„Suntem mai puternici datorita diversitatii noastre”

Teodor este convins ca antreprenoriatul social este o unealta, nu un scop in sine. In cazul sau, dorinta de a face acest gen de munca nu provine din dogme religioase, ci dintr-o idee simpla: „la un moment dat fiecare dintre noi vom muri, si eu as vrea ca in loc sa spuna 'a murit bogat', sa spuna 'a murit ajutand'. De multe ori uitam, pierduti in problemele fiecarei zile, ca suntem aici datorita unui lant lung de oameni care au facut urmatorul pas pentru progresul nostru, si acum suntem noi; a venit randul nostru”.

Proiectele in care a fost implicat insumeaza cifre si rezultate impresionate: profesori universitari si inginari de top din companii de calibru mondial, precum Facebook, Microsoft sau Oracle. Oameni din peste 35 de tari, patru continente. 300.000 de euro in primii doi ani, plus un buget anual de circa 250.000 de euro – sume care provin de la companiile care angajeaza absolventi.

„Studentii nostri lucreaza astazi in unele dintre cele mai mari companii tehnologice din Olanda si la nivel global precum Adyen, Coolblue, si Booking.com. In fiecare an invitam in jur de 100 de studenti sa se alature programului cu burse oferite de partenerii nostri, iar obiectivul nostru este ca peste 80% dintre absolventi sa inceapa o noua cariera in industria tehnologica. Dar poate mai important decat indicatori si procente de succes este impactul la un nivel mai greu de masurat: in viata personala a studentiilor. Povesti ca a lui Nawras, din Siria, care a reusit sa se reuneasca cu familia sa in Olanda ca urmare a faptului ca devenit independent, sau Mohamed, din Palestina, care isi doreste sa devina profesor universitar, si ca prim pas, a fost acceptat la cel mai prestigios program de Computer Science din tara. Oameni cu perspective noi si incredere in puterea lor de a-si atinge noile vise. Munca noastra este importanta pentru ca ofera comunitatiilor o resursa rara, si anume speranta. Speranta ca nu conteaza de unde vii, cine esti, sau cati bani ai, aici in Europa, poti sa reusesti”, a explicat antreprenorul.

Restart Network a fost initial un raspuns la criza refugiatilor, insa astazi munca noastra serveste si reflecta un ideal european: suntem mai puternici datorita diversitatii noastre. Comunitatile europene pot fi mai prospere daca dau sansa unor oameni cu perspective diferite sa influenteze tehnologiile care transforma lumea.

Chiar daca proiectele sale vizeaza comunitati diverse, Teodor este sigur ca viitorul sau este legat de viitorul Romaniei. De asemenea, este convins ca facem parte din familia europeana si, in urmatorii ani, in timp ce Europa va face urmatorul pas, va trebui ca noi sa spunem ferm ca vrem mai multa unitate. Acesta va fi si urmatorul sau proiect.

„Am o imagine in minte care descrie bine primul moment in care am simtit ca sunt roman si parte dintr-o istorie lunga numita Romania. Este vorba de o imagine de la revolutia din ‘89 cu o pancarta tinuta de doi tineri, probabil in jur de varsta mea acum, pe care scria “Copiii nostri vor fi LIBERI”. Atunci am inteles ca cea mai importanta pozitie intr-o democratie este cea de cetatean. Asta ne uneste sa incercam sa usuram suferinta atunci cand o vedem, sa incercam sa schimbam lucrurile in jurul nostru, si daca momentul o cere sa ne ridicam deasupra oricarei provocari. Cand scriu randurile astea, la 100 de ani de independenta si aproape tot pe atat de la finalul celor doua Razboaie Mondiale, societatea romaneasca arata ca nu a uitat idealul libertatii, nu doar in nume dar si in realitate”, a spus tanarul antreprenor.

Cum arata viitorul educatiei in Romania

Intr-un editorial publicat pe wall-street.ro, Teodor a scris despre problema majora a Romaniei – sistemul educational neancorat in realitatile actuale.

„Continuam sa educam urmatoarele generatii cu abilitati ce ar fi servit bine pentru a deveni lucratori in fabrici, si preferam sa inchidem ochii faptului ca lumea s-a schimbat. Granitele raman linii pe o harta la ora de Geografie, in timp ce motoarele de dezvoltare la nivel global devin cercetarea, antreprenoriatul, si inovatia. Ceea ce nu am spus in acel articol este ca nici in Olanda sau America metodele de invatamant nu sunt fundamental diferite, in sensul ca te lupti cu aceleasi examene care iti testeaza memoria in loc de gandire critica, si cu prezentari lungi in PowerPoint - desi intr-adevar este un sistem mult mai bine organizat si eficient, poate si mai meritocratic’’, explica Teodor Cataniciu.

Astfel, viziunea sa pentru viitorul educatiei se rezuma la trei idei:

1. Scopul scolii se schimba de la a te pregati cu abilitati necesare astazi, in capacitatea de a invata noi abilitati independent.
2. Recunoasterea faptului ca informatia nu inseamna putere, ci doar putere potentiala. Sistemul educational trebuie sa incurajeze studentii sa foloseasca ceea ce ce stiu inca din scoala, nu de a cunoaste cat mai multe lucruri de dragul de a le sti.
3. Profesorii isi vor schimba radical rolul si locul in procesul de invatare. Urmatorul pas fundamental pentru invatamant este o colaborare mult mai activa intre studenti pentru a rezolva probleme, si a invata prin incercari si greseli, in timp ce profesorii vor avea un rol secundar, asemanator cu acela de mentor (pentru cei interesati sa afle mai multe recomand urmatoarele resurse: ‘deliberate practice’, ‘cooperative learning’, si ‘gamification in education’).

Eu cred ca aproape orice este posibil de realizat, insa daca sistemul educational era simplu de schimbat, ar fi fost schimbat deja. Nu sunt nici primul si nici singurul care sustine aceste idei. Dar prima problema este ca ceea ce este bine pentru viitorul educatiei nu este necesar bine pentru industria educatiei: profesorii, universitatiile, si companiile care formeaza o industrie de 4.5 triliarde de dolari si despre care gigantul educational Pearson spune ca va fi cea mai importanta industrie a secolului XXI. Nu este vorba despre nicio conspiratie, insa toate aceste companii si universitati sunt incentivate sa isi maximize profitul, si solutia este sa vanda cat mai multe manuale scumpe, pentru atata timp cat vor putea. Ceea ce ne conduce la a doua problema: de ce guvernele si ministrii care pot sa impuna o noua filosofie pentru educatie, nu o fac? Si aici cred ca putem cu totii sa avem o parere. Eu cred ca de multe ori oamenii cu putere de decizie prefera sa ramana conservativi si sa faca schimbari incrementale, de multe ori sfatuiti si influentati de “experti” care au tot interesul ca industria educatiei sa ramana neschimbata. Iar cei care au curajul si viziunea sa schimbe lucrurile sunt sub presiune sa nu o faca sau sunt blocati de propriul sistem. Imaginati-va convingand profesorii din Romania ca ce e cel mai bine pentru educatie este o schimbare fundamentala a carierei didactice.

Teodor Cataniciu

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: