4/5 din cheltuielile cu sanatatea in Romania sunt publice, iar cea mai importanta sursa a acestor cheltuieli este Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUSS), respectiv 65%. Cheltuielile private reprezinta 21%, cele ale Ministerului Sanatatii sunt de 13%, iar 1 % reprezinta cheltuielile administratiilor locale. Cheltuielile private inseamna coplati, plati la servicii medicale, putine asigurari voluntare si multe plati informale.
“Daca ne uitam la sanatate ca domeniu, totalul cheltuielilor publice, raportate la produsul intern brut, in 2017 au fost de 32,2%. Din aceste 32,2%, cel mai mare capitol de cheltuieli il reprezinta asigurarile si asistenta sociala - 11,5%, iar pe locul 2 se afla sanatatea cu 4,0%. Nu este o <<cenusareasa>> daca te uiti pe alocarile bugetare, problema este ca Romania cu greu poate sa dea mai mult. Intr-adevar, unele tari cheltuiesc din resursele publice 5-7% din PIB, dar ele nu au 32% in total, au 40%-50%. Aici este marea problema in Romania, nu poti suplimenta foarte mult aceste cheltuieli pentru ca nu ai de unde”, a subliniat Radu Comsa, consultant in politici de sanatate.
Structura cheltuielilor FNUASS 2018 (buget initial)
50% din resursele FNUASS sunt destinate serviciilor spitalicesti, aceste resurse fiind in crestere in ultimii 4 ani. Serviciile in ambulatoriu stagneaza comparativ cu celelalte tipuri de servicii, avand alocat 15% din buget. Medicamentele reprezinta un sfert din cheltuielile FNUASS, dar cu o pondere in scadere. Alte cheltuieli reprezinta 11% (exemple: concedii medicale, administrare).
Citeste si:
“Jumatate din resurse se duc la spitale. Aceasta este o structura de cheltuieli, care e mai degraba tipica anilor ’80-’90, pentru ca, mai nou, trebuie sa pui accent mai mult pe ambulatoriu de specialitate, pe servicii de preventie si asa mai departe, ori la noi in fondul de asigurari ponderea lor este de 15-16% de ani buni de zile. Noi nu reusim sa mutam banii dinspre spitale catre ambulatoriu de specialitate si asta este una dintre probleme privind structura cheltuielilor FNUASS”, e explicat Radu Comsa.
Sustenabilitatea cheltuielilor FNUASS pe termen mediu si lung este in pericol
Romania are 19 milioane de locuitori in tara din care din care 17 milioane sunt asigurati. Dintre cei 17 milioane de asigurati doar 6,5 milioane sunt si contribuabili, restul de 10,6 milioane de oameni doar beneficiaza. Din totalul de asigurati care nu contribuie 4,3 milioane sunt pensionari, 4,0 milioane sunt copii, elevi si studenti si 2,1 milioane reprezinta alte categorii.
Citeste si:
“Astazi o parte din cheltuielile pentru acesti beneficiari care nu contribuie sunt acoperite de bugetul de stat prin subventii, dar probabil ca pentru sanatatea bugetara a fondului, de fapt, aceste subventii ar trebui calculate la nivelul tuturor beneficiarilor. E in regula sa iei decizii prin care sa scutesti de contributii anumite categorii, dar trebuie sa compensezi pierderea din fondul de sanatate. Din cauza acestei lipse de compensare, fondul nu are o predictibilitate a resurselor pe care le are de la an la an, pentru ca ceea ce colecteaza de la cei 6,5 milioane de contribuabili nu este suficient ca sa acopere toate cheltuielile”, a precizat consultantul in politici de sanatate.
Mai putin de 40% dintre asigurati sunt si contribuabili, iar veniturile pierdute din scutiri nu sunt acoperite de bugetul de stat. Un studiu al APSR din 2013 arata ca, pensionarii beneficiau de 43% din valoarea medicamentelor compensate in retail.
Citeste si:
Potrivit datelor INS, procesul de imbatranire demografica s-a adancit anul acesta, comparativ cu 1 ianuarie 2017 remarcandu-se cresterea ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste). Indicele de imbatranire demografica a crescut de la 114,4 (la 1 ianuarie 2017) la 116,9 persoane varstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018). Ponderea populatiei de 0-14 ani in total populatie s-a mentinut la valoarea determinata pentru 1 ianuarie 2017 (15,6%), in timp ce ponderea populatiei de 65 ani si peste in total populatie a inregistrat o crestere de 0,4 puncte procentuale (de la 17,8% in 2017 la 18,2% la 1 ianuarie 2018). Astfel, raportul de dependenta demografica a crescut de la 50,1 (la 1 ianuarie 2017) la 50,9 persoane tinere si varstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2018).
Aceste date arata ca numarul pensionarilor (asiguratilor care nu contribuie) creste, iar numarul contribuabililor stagneaza. In acest context ar trebui sa ne intrebam daca statul va fi pregatit in cazul in care resursele colectate de la contribuabili nu vor fi suficiente pentru acoperirea tuturor cheltuielilor.
Citeste si:
Medicamentele reprezinta 23% din totalul cheltuielilor publice cu sanatatea
“Din totalul cheltuielilor publice cu sanatatea medicamentele reprezinta 23%. In bugetul initial al fondului de asigurari, Ministerului Sanatatii si estimarile pe care le-am facut pentru spitale totalizeaza 23% din cheltuielile publice cu sanatatea. E o cifra comparabila cu fostele state comuniste care au sisteme de sanatate in curs de dezvoltare, insa in vest aceasta cifra este mai mica, nu pentru ca ei consuma mai putine medicamente ci pentru ca celelalte servicii medicale din spitale sau ambulatoriu sunt semnificativ mai scumpe decat la noi - de aceia ponderea medicamentelor din totalul cheltuielilor publice cu sanatatea este undeva la 15% in Olanda si 23% in Romania.
Citeste si:
Ce se intampla la rectificare? Se taie 2,5 miliarde lei din bugetul fondului de asigurari de la titlu de Bunuri si Servicii, doar atat stim astazi pentru urmatoarele 4 luni. Deci, in urmatoarele 4 luni trebuie sa se realizeze economii de 2,5 miliarde lei. Titlu de Bunuri si Servicii include servicii medicale spitalicesti, din ambulatoriu, servicii clinicice si paraclinice, precum si medicamentele compensate. In momentul de fata nu stim de unde se taie, dar cert este ca sunt foarte mici sanse ca la medicamente sa se adauge si sa se inchida cumva aceasta diferenta. In schimb, fondurile pentru finantarea cresterilor salariale sunt majorate cu 3,5 miliarde lei”, a mai explicat Radu Comsa.
Aproape jumatate dintre romani considera ca serviciile medicale de calitate slaba si subfinantarea sistemului de sanatate sunt principalele probleme cu care bolnavii cronici se confrunta in ceea ce priveste afectiunea cronica, conform unui studiu realizat in cadrul campaniei “Ai dreptul la Sanatate ca in Europa”. Coalitia pentru Sanatate Europeana sustine ca bugetul alocat tratamentelor trebuie sa reflecte nevoile reale ale tuturor pacientilor romani. Cresterea alocarilor bugetare, dar si o mai buna administrare a resurselor existente, ar putea reduce decalajul dintre sistemul de sanatate din Romania si cel existent in alte state europene.
Sursa foto: Shutterstock / ldutko
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
